Cancerul de piele este periculos, dar tratabil

Cancerul de piele reprezintă una dintre cele mai frecvente forme de cancer la nivel mondial și o problemă importantă de sănătate publică. Deși poate fi o boală periculoasă, mai ales în formele agresive precum melanomul malign, medicina modernă oferă astăzi metode eficiente de prevenție, diagnostic precoce și tratament. În majoritatea cazurilor, atunci când este depistat la timp, cancerul de piele poate fi tratat cu succes, iar șansele de supraviețuire sunt foarte mari.

Cancerul de piele apare atunci când celulele pielii suferă modificări anormale și încep să se înmulțească necontrolat. Principalul factor de risc este expunerea excesivă la radiațiile ultraviolete (UV) provenite de la soare sau de la surse artificiale, precum solarul. Razele UV afectează ADN-ul celulelor pielii și pot provoca mutații care duc la apariția tumorilor maligne.

Există trei forme principale de cancer cutanat:

• carcinomul bazocelular – cea mai frecventă și de obicei cea mai puțin agresivă formă;
• carcinomul spinocelular – cu risc mai mare de extindere locală;
• melanomul malign – cea mai agresivă și mai periculoasă formă, responsabilă pentru majoritatea deceselor provocate de cancerul de piele.

La nivel mondial, anual sunt diagnosticate peste 1,5–2 milioane de cazuri noi de cancer cutanat, iar melanomul produce zeci de mii de decese în fiecare an.

În Republica Moldova, numărul cazurilor este în creștere în ultimii ani. Potrivit datelor Ministerului Sănătății și Agenției Naționale pentru Sănătate Publică:

• în anul 2024 au fost înregistrate peste 1.300 de cazuri noi de cancer cutanat non-melanom;
• au fost diagnosticate aproximativ 190 de cazuri noi de melanom malign, inclusiv cazuri la copii;
• peste 10.000 de persoane cu cancer de piele se află sub supraveghere medicală în Republica Moldova.

Specialiștii avertizează că incidența bolii continuă să crească, iar unul dintre motive este expunerea îndelungată la soare fără protecție adecvată. Expunerea excesivă în copilărie și adolescență crește riscul apariției cancerului de piele la maturitate.

Cancerul de piele poate apărea la orice persoană, însă anumite categorii au risc mai mare:

• persoanele cu piele deschisă la culoare;
• cei care au multe alunițe;
• persoanele care suferă frecvent arsuri solare;
• cei care lucrează mult timp în aer liber;
• persoanele cu antecedente familiale de melanom;
• persoanele cu imunitate scăzută.

Semnele care trebuie să alarmeze includ:

• modificarea formei sau culorii unei alunițe;
• apariția unei pete noi care crește rapid;
• sângerare sau mâncărime la nivelul unei leziuni;
• răni care nu se vindecă timp de câteva săptămâni;
• apariția crustelor sau ulcerelor cutanate.

Medicii recomandă regula „ABCDE” pentru recunoașterea melanomului:

• A – asimetrie;
• B – margini neregulate;
• C – culoare neuniformă;
• D – diametru mai mare de 6 mm;
• E – evoluție sau schimbare rapidă.

Diagnosticarea precoce este esențială. În stadiile incipiente, rata de supraviețuire pentru melanom depășește 90%, însă în formele avansate prognosticul devine mult mai grav.

Tratamentul depinde de tipul și stadiul bolii și poate include:

• excizia chirurgicală a tumorii;
• crioterapia;
• radioterapia;
• chimioterapia;
• imunoterapia modernă;
• terapii țintite pentru melanom.

În ultimii ani, tratamentele moderne au crescut semnificativ speranța de viață a pacienților cu melanom avansat. Totuși, cea mai eficientă metodă rămâne prevenția.

Pentru prevenirea cancerului de piele se recomandă:

• folosirea zilnică a cremei cu protecție solară SPF 30–50;
• evitarea expunerii la soare între orele 11:00–16:00;
• purtarea pălăriilor, hainelor protectoare și ochelarilor de soare;
• evitarea solarului;
• examinarea periodică a pielii și a alunițelor;
• controale regulate la Dermatologie.

Cancerul de piele este o boală serioasă, dar în multe situații poate fi prevenită și tratată eficient. Informarea corectă, protecția împotriva radiațiilor UV și prezentarea timpurie la medic pot salva vieți.

Siguranță pentru mersul pe jos și cu bicicleta

Siguranța pentru mersul pe jos și cu bicicleta este esențială, mai ales în zone urbane sau pe drumuri circulate. Iată un ghid practic, util atât pentru pietoni, cât și pentru bicicliști:

Siguranța pietonilor

• Traversează doar pe treceri marcate și respectă semafoarele.
• Asigură-te înainte de a traversa, chiar dacă ai prioritate.
• Evită utilizarea telefonului sau a căștilor la volum mare când traversezi.
• Poartă haine vizibile, mai ales noaptea (elemente reflectorizante).
• Mergi pe trotuar; dacă nu există, circulă pe partea stângă a drumului (cu fața spre trafic).

Siguranța bicicliștilor

• Poartă cască de protecție – reduce semnificativ riscul traumatismelor craniene.
• Folosește pistele pentru biciclete, unde există.
• Semnalizează schimbările de direcție cu mâna.
• Respectă regulile de circulație – bicicliștii sunt participanți la trafic.
• Echipare obligatorie:
  • lumină albă în față și roșie în spate
  • elemente reflectorizante
  • sonerie funcțională

Vizibilitate și condiții meteo

• Noaptea sau pe vreme nefavorabilă (ploaie, ceață):
  • poartă veste reflectorizante
  • folosește lumini puternice pe bicicletă
  • evită drumurile slab iluminate

Situații de risc frecvente

• Traversarea neregulamentară
• Șoferi neatenți sau grăbiți
• Lipsa infrastructurii (trotuare/piste)
• Intersecții aglomerate

Siguranța copiilor

• Copiii trebuie însoțiți până învață regulile de bază.
• Învață-i să se oprească, să privească în ambele direcții și să asculte.
• Bicicletele copiilor trebuie să fie adaptate vârstei și echipate corespunzător.

Recomandări generale

• Fii previzibil în comportament.
• Evită alcoolul sau substanțele care afectează atenția.
• Menține contact vizual cu șoferii în intersecții.

Protejarea sănătății publice și a democrației: combaterea dezinformării, consolidarea responsabilității și construirea încrederii

„Într-o eră marcată de dezinformare,

ne angajăm să comunicăm pe baza dovezilor științifice,

să ascultăm preocupările reale ale oamenilor

și să protejăm discursul public de manipulare.”

Într-o eră marcată de dezinformare și fluxuri rapide de informații, responsabilitatea comunicării devine mai importantă ca oricând. Ne angajăm să promovăm un dialog bazat pe dovezi științifice, pe transparență și pe respect față de adevăr. În locul zvonurilor sau al opiniilor nefundamentate, susținem informațiile verificate, provenite din surse credibile.

În același timp, înțelegem că oamenii au temeri și întrebări reale, mai ales în domenii sensibile precum sănătatea sau siguranța publică. De aceea, nu este suficient doar să oferim date, ci și să ascultăm activ, cu empatie, preocupările comunității. Doar prin dialog deschis și sincer putem construi încredere.

Protejarea discursului public de manipulare presupune combaterea activă a informațiilor false, dar și educarea publicului pentru a gândi critic și a evalua corect sursele. Ne dorim un spațiu public în care ideile să fie discutate responsabil, fără distorsiuni și fără influențe care pot afecta deciziile oamenilor.

Prin aceste angajamente, contribuim la o societate mai informată, mai responsabilă și mai rezilientă în fața provocărilor informaționale ale prezentului.

Iată câteva mituri frecvente în medicină (și ce spune știința despre ele):

1. „Dacă nu ai febră, nu ești bolnav”

Fals. Multe infecții (inclusiv unele grave) pot evolua fără febră, mai ales la copii mici, vârstnici sau persoane imunodeprimate.

2. „Antibioticele tratează virozele”

Fals. Antibioticele acționează doar asupra bacteriilor, nu asupra virusurilor (gripă, răceală, COVID etc.). Folosirea lor inutilă duce la rezistență antimicrobiană.

3. „Vaccinurile slăbesc imunitatea”

Fals. Vaccinurile antrenează sistemul imunitar să recunoască și să combată agenți patogeni, fără a provoca boala.

4. „Dacă te îmbraci gros, nu răcești”

Fals. Răceala este cauzată de virusuri, nu de frig. Frigul poate doar favoriza răspândirea infecțiilor, dar nu le provoacă direct.

5. „Detoxul curăță organismul de toxine”

Fals. Ficatul și rinichii fac deja această funcție în mod natural. Majoritatea „dietelor detox” nu au bază științifică.

6. „Zahărul face copiii hiperactivi”

Fals. Studiile nu au confirmat o legătură directă între consumul de zahăr și hiperactivitate.

7. „Dacă un medicament e natural, e automat sigur”

Fals. Multe substanțe naturale pot fi toxice sau pot interacționa cu medicamentele.

8. „Vaccinurile provoacă autism”

Fals. Numeroase studii mari, realizate pe milioane de copii, au demonstrat că nu există nicio legătură între vaccinuri și autism. Mitul a apărut dintr-un studiu falsificat, retras ulterior.

9. „Vaccinurile supraîncarcă sistemul imunitar”

Fals. Sistemul imunitar este capabil să răspundă la mii de agenți în același timp. Vaccinurile reprezintă o cantitate foarte mică de antigeni comparativ cu ceea ce întâlnim zilnic în mediu.

10. „Este mai bine să faci boala decât să te vaccinezi”

Periculos și fals. Bolile naturale pot provoca complicații grave (pneumonie, infertilitate, afectare neurologică sau chiar deces). Vaccinul oferă protecție fără riscurile bolii.

11. „Vaccinurile conțin substanțe toxice periculoase”

Fals. Componentele vaccinurilor sunt în doze extrem de mici și testate riguros. De exemplu, aluminiul sau conservanții (în unele vaccinuri) sunt sub limite sigure stabilite medical.

12. „Vaccinurile nu funcționează, pentru că poți totuși să te îmbolnăvești”

Fals. Niciun vaccin nu oferă 100% protecție, dar reduc mult riscul de boală și, mai important, formele grave și complicațiile.

13. „Vaccinurile se testează insuficient”

Fals. Vaccinurile trec prin ani de cercetare, studii clinice și monitorizare continuă după aprobare.

14. „Vaccinurile sunt doar pentru copii”

Fals. Adulții au nevoie de vaccinuri de rapel (tetanos, gripă, COVID etc.), iar unele vaccinuri sunt recomandate special pentru vârstnici sau gravide.

15. „Carbohidrații îngrașă”

Fals. Nu carbohidrații în sine duc la creștere în greutate, ci excesul caloric total. Carbohidrații complecși (cereale integrale, legume) sunt chiar necesari pentru energie.

16. „Grăsimile sunt întotdeauna dăunătoare”

Fals. Grăsimile sunt esențiale pentru creier, hormoni și absorbția vitaminelor. Sunt importante grăsimile „bune” (ulei de măsline, avocado, pește).

17. „Mâncatul seara îngrașă”

Parțial fals. Nu ora contează, ci totalul de calorii consumate pe zi. Totuși, mâncatul excesiv seara poate duce la surplus caloric.

18. „Zahărul brun este mai sănătos decât cel alb”

Aproape fals. Diferența este minimă. Ambele sunt zaharuri și trebuie consumate cu moderație.

19. „Toate caloriile sunt la fel”

Parțial fals. Caloriile contează, dar calitatea alimentelor influențează sațietatea, metabolismul și sănătatea (100 kcal din broccoli ≠ 100 kcal din bomboane).

20. „Fructele pot fi mâncate în orice cantitate”

Fals. Fructele sunt sănătoase, dar conțin zaharuri naturale. Excesul poate duce la surplus caloric.

21. „Suplimentele pot înlocui alimentația”

Fals. Suplimentele doar completează dieta, nu pot înlocui o alimentație variată și echilibrată.

Investiții pentru sănătate și bunăstare durabile

Într-o lume marcată de schimbări demografice, provocări epidemiologice și presiuni economice crescânde, investițiile în sănătate nu mai pot fi privite ca simple cheltuieli, ci ca piloni fundamentali ai dezvoltării durabile. Sănătatea populației reprezintă o resursă strategică, esențială pentru productivitate, stabilitate socială și calitatea vieții.

Investițiile în sănătate și bunăstare durabile reprezintă una dintre cele mai inteligente strategii pentru dezvoltarea unei societăți moderne. Investițiile în sănătate presupun o abordare integrată, orientată nu doar spre tratarea bolilor, ci mai ales spre prevenție, educație, promovarea unui stil de viață sănătos, vizează calitatea vieții și echilibrul pe termen lung între economie, societate și mediu. Consolidarea sistemelor de sănătate, accesul echitabil la servicii medicale de calitate și utilizarea tehnologiilor inovatoare sunt elemente-cheie în acest proces.

Investițiile durabile în sănătate presupun direcționarea resurselor către activități care susțin dezvoltarea pe termen lung, fără a compromite viitorul generațiilor următoare.

În domeniul sănătății, acest lucru înseamnă:

• sisteme medicale eficiente și accesibile
• prevenție și educație sanitară
• politici bazate pe dovezi științifice

La nivel global, aceste investiții sunt integrate în conceptul de dezvoltare durabilă și în criteriile ESG (mediu, social, guvernanță), care ghidează modul în care sunt alocate resursele .

Sănătatea nu este doar o valoare socială, ci și un motor economic. O populație sănătoasă:

• muncește mai eficient
• reduce costurile medicale pe termen lung
• contribuie la stabilitate socială

De exemplu, investițiile în prevenție (vaccinare, screening) sunt mult mai ieftine decât tratamentul bolilor cronice. În plus, ele reduc presiunea asupra sistemelor medicale.

Domenii cheie de investiție:

a. Prevenția și sănătatea publică

• vaccinare
• educație pentru sănătate
• programe de screening

Acestea reduc semnificativ incidența bolilor și cresc speranța de viață.

b. Digitalizarea sănătății

• telemedicină
• dosare electronice
• inteligență artificială

Aceste soluții cresc accesul la servicii, mai ales în zone rurale.

c. Sănătatea mintală

Investițiile în acest domeniu devin tot mai importante, deoarece stresul și tulburările psihice afectează productivitatea și calitatea vieții.

d. Mediul și stilul de viață

Calitatea aerului, alimentația și activitatea fizică influențează direct sănătatea populației. Investițiile în mediu sunt, indirect, investiții în sănătate.

Un rol crucial îl joacă finanțarea programelor de prevenire - vaccinare, screening, educație sanitară - care reduc povara bolilor pe termen lung și optimizează utilizarea resurselor. În același timp, investițiile în sănătatea mintală, nutriție și mediu contribuie la crearea unor comunități reziliente și echilibrate.

Parteneriatele între sectorul public, privat și societatea civilă pot accelera implementarea soluțiilor sustenabile. Inovația în domeniul medical, digitalizarea serviciilor și utilizarea datelor pentru politici bazate pe dovezi devin instrumente indispensabile în crearea unui sistem de sănătate eficient și adaptabil.

Exemple practice (inclusiv relevante pentru Moldova)

• programe de vaccinare națională
• modernizarea spitalelor și dotarea lor
• campanii de educație pentru prevenirea bolilor cardiovasculare
• dezvoltarea serviciilor medicale în mediul rural

În Republica Moldova, lipsa unor obiective clare de sănătate la nivel individual și comunitar rămâne o provocare, ceea ce arată necesitatea investițiilor și educației în acest domeniu

Investițiile în sănătate și bunăstare au beneficii pe termen lung:

• cresc speranța de viață
• reduc inegalitățile sociale
• stimulează economia
• creează comunități mai reziliente

La nivel european și global, se estimează că sunt necesare investiții de sute de miliarde anual pentru a susține obiectivele de dezvoltare durabilă, ceea ce arată amploarea și importanța acestui domeniu .

Investițiile în sănătate și bunăstare durabile nu sunt un lux, o responsabilitate morală, ci o necesitate strategică, o alegere strategică inteligentă. O societate sănătoasă este o societate puternică, echilibrată, capabilă să facă față provocărilor viitorului și să asigure prosperitate generațiilor următoare. O abordare inteligentă presupune mutarea accentului de la tratament la prevenție, de la costuri la investiții și de la reacție la planificare pe termen lung.

Boala diareică acută

Boala diareică acută este o afecțiune frecventă caracterizată prin apariția bruscă a scaunelor moi sau apoase, de cel puțin trei ori pe zi, cu o durată de obicei mai mică de 14 zile. Este întâlnită la toate grupele de vârstă, dar afectează mai ales copiii mici și persoanele vârstnice. De obicei începe brusc și durează câteva zile, dar în unele cazuri poate deveni periculoasă.

Ce o provoacă?

Cel mai des, diareea apare din cauza unor microbi care ajung în organism, dar poate avea și altă cauză:

a) Cauze infecțioase

• virusuri (precum rotavirusul, norovirus sau adenovirus enteric, foarte frecvente la copii)
• bacterii (de exemplu Salmonella, Shigella, Escherichia coli, Campylobacter, frecvent din alimente sau apă contaminate)
• paraziți (Giardia lamblia, Entamoeba histolytica, mai rar)

b) Cauze neinfecțioase

• intoleranțe alimentare (ex: lactoză)
• reacții adverse la medicamente (antibiotice)
• toxine alimentare
• boli intestinale preexistente

Transmiterea se face de obicei pe cale fecal-orală. Te poți îmbolnăvi dacă:

• nu te speli pe mâini înainte de masă
• consumi apă sau alimente contaminate
• mănânci alimente insuficient gătite
• ai contact direct cu persoane infectate

Cum se manifestă? Simptomele apar rapid, pot varia ca intensitate și pot include:

• diaree (scaune frecvente și apoase)
• dureri și crampe abdominale
• greață și uneori vărsături
• febră (mai ales în infecțiile bacteriene)
• balonare
• stare generală de slăbiciune
• oboseală
• deshidratare (pierderea prea mare de apă din corp) – cea mai periculoasă complicație, în special la copii și vârstnici

Semne de deshidratare

• sete intensă, puternică
• gură uscată
• urină puțină sau deloc
• amețeli
• la copii: plâns fără lacrimi

Dacă apar aceste semne, este important să se acționeze rapid.

În cele mai multe cazuri, boala trece de la sine, dar este important:

1. Să te hidratezi bine

• rehidratarea orală cu soluții speciale (săruri de rehidratare)
• consum crescut de lichide (apă, ceaiuri, supe)

2. Să mănânci ușor

• dietă ușoară (orez, banane, morcovi fierți, pâine prăjită)
• evitarea lactatelor și alimentelor grase sau prăjite

3. Să te odihnești

4. Medicamentele trebuie luate doar la recomandarea medicului.

• medicamente simptomatice (la recomandarea medicului)
• antibioticele sunt necesare doar în anumite infecții bacteriene și nu se administrează fără indicație medicală.

Când mergi la medic? Semne de alarmă:

Este bine să ceri ajutor medical dacă:

• diareea durează mai mult de câteva zile
• apare sânge sau mucus în scaun
• ai febră mare (>39°C)
• există semne de deshidratare

Cum previi?

Prevenirea bolii diareice acute se bazează pe măsuri simple de igienă:

• spălarea corectă a mâinilor înainte de masă și după utilizarea toaletei
• spalarea fructelor și legumelor
• consumul de apă potabilă sigură
• prepararea corectă a alimentelor
• evitarea alimentelor alterate sau insuficient gătite
• vaccinarea împotriva rotavirusului (la copii)

Boala diareică acută este, de cele mai multe ori, o afecțiune autolimitată, dar poate deveni periculoasă prin deshidratare. Informarea corectă, igiena și intervenția rapidă sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor și menținerea stării de sănătate.