În fiecare an, pe 28 iulie, este marcată Ziua Mondială a Hepatitei, o inițiativă a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) menită să crească gradul de conștientizare privind hepatitele virale și să încurajeze prevenirea, testarea și tratamentul acestora. Data a fost aleasă în onoarea profesorului Baruch Samuel Blumberg, laureat al Premiului Nobel, care a descoperit virusul hepatitei B și a contribuit la dezvoltarea primului vaccin împotriva acestei boli.

Hepatitele virale reprezintă una dintre cele mai importante provocări pentru sănătatea publică la nivel mondial. Deși în ultimii ani medicina a făcut progrese remarcabile în prevenirea și tratamentul acestor infecții, milioane de oameni continuă să fie afectați, iar multe persoane nu cunosc faptul că sunt infectate. Diagnosticarea tardivă favorizează apariția complicațiilor severe, precum ciroza hepatică și cancerul hepatic.

Hepatita virală este inflamația ficatului provocată de unul dintre cele cinci virusuri hepatitice principale: A, B, C, D și E. Ficatul este unul dintre cele mai importante organe ale organismului, îndeplinind peste 500 de funcții esențiale, printre care:

• detoxifierea organismului;
• producerea proteinelor necesare coagulării sângelui;
• depozitarea vitaminelor și mineralelor;
• metabolizarea grăsimilor, proteinelor și glucidelor;
• producerea bilei necesare digestiei.

Atunci când ficatul este afectat de o infecție virală, toate aceste funcții pot fi perturbate, cu impact asupra întregului organism.

Conform Raportului Global privind Hepatita publicat de Organizația Mondială a Sănătății:

• aproximativ 304 milioane de persoane trăiesc cu hepatită cronică B sau C;
• dintre acestea, aproximativ 254 milioane sunt infectate cu virusul hepatitei B, iar 50 milioane cu virusul hepatitei C;
• anual se înregistrează aproximativ 2,2 milioane de noi infecții cu virusurile hepatitice B și C;
• hepatitele virale provoacă aproximativ 1,3 milioane de decese anual, ceea ce înseamnă aproape 3.500 de decese în fiecare zi;
• la fiecare 30 de secunde, o persoană moare din cauza unei boli hepatice asociate hepatitelor virale;
• aproximativ 83% dintre decese sunt cauzate de hepatita B, iar 17% de hepatita C.

OMS estimează că peste 80% dintre persoanele infectate nu sunt diagnosticate și nu beneficiază de tratamentul necesar. Din acest motiv, hepatita este deseori numită „epidemia tăcută”.

Tipurile de hepatită virală

• Hepatita A

Virusul hepatitei A se transmite pe cale fecal-orală, prin consumul de apă sau alimente contaminate ori prin contact apropiat cu o persoană infectată.

Boala apare, de regulă, sub formă acută și nu evoluează spre hepatită cronică. Majoritatea pacienților se recuperează complet și dezvoltă imunitate pentru tot restul vieții.

Vaccinarea și respectarea regulilor de igienă reprezintă cele mai eficiente metode de prevenire.

• Hepatita B

Hepatita B este una dintre cele mai contagioase infecții virale. Virusul se transmite prin:

• contact cu sânge infectat;
• contact sexual neprotejat;
• utilizarea în comun a seringilor și acelor;
• folosirea instrumentelor nesterilizate pentru tatuaje, piercing sau proceduri cosmetice;
• transmiterea de la mamă la copil în timpul nașterii.

La adulți, majoritatea infecțiilor se vindecă spontan, însă infecția dobândită în copilărie are un risc foarte mare de cronicizare.

Vaccinul împotriva hepatitei B oferă o protecție de peste 95% și reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a cancerului hepatic.

• Hepatita C

Virusul hepatitei C se transmite în principal prin contact cu sânge infectat.

Spre deosebire de hepatita B, nu există vaccin împotriva hepatitei C. Totuși, tratamentele antivirale moderne pot vindeca peste 95% dintre pacienți, dacă infecția este depistată la timp.

• Hepatita D

Virusul hepatitei D poate infecta doar persoanele care au deja hepatită B. Coinfecția agravează evoluția bolii și crește riscul de insuficiență hepatică și ciroză.

Vaccinarea împotriva hepatitei B protejează indirect și împotriva hepatitei D.

• Hepatita E

Virusul hepatitei E se transmite în principal prin apă contaminată și apare mai frecvent în regiunile cu acces limitat la apă potabilă și servicii de canalizare. La majoritatea persoanelor boala este autolimitată, însă poate fi foarte gravă la femeile însărcinate.

În stadiile inițiale, multe persoane nu prezintă niciun simptom. Uneori infecția este descoperită întâmplător, în urma analizelor de laborator.

Atunci când apar manifestările clinice, acestea pot include:

• oboseală persistentă;
• slăbiciune generală;
• febră;
• lipsa poftei de mâncare;
• greață și vărsături;
• dureri abdominale, în special în partea dreaptă;
• balonare;
• urină închisă la culoare;
• scaune decolorate;
• îngălbenirea pielii și a albului ochilor (icter);
• prurit (mâncărimi ale pielii);
• dureri musculare și articulare.

În formele cronice, simptomele pot lipsi timp de 10–20 de ani, în timp ce ficatul este afectat progresiv.

Riscul de infectare este mai mare la:

• personalul medical;
• utilizatorii de droguri injectabile;
• persoanele cu parteneri sexuali multipli;
• pacienții care efectuează frecvent hemodializă;
• persoanele care primesc transfuzii în țările unde screeningul sângelui este insuficient;
• persoanele care efectuează tatuaje și piercing în unități neautorizate;
• membrii familiei unei persoane infectate;
• nou-născuții din mame infectate cu virusul hepatitei B.

Netratată, hepatita cronică poate conduce la complicații severe:

• fibroză hepatică;
• ciroză hepatică;
• insuficiență hepatică;
• hipertensiune portală;
• carcinom hepatocelular (cancer hepatic).

Cancerul hepatic este una dintre principalele cauze de deces prin cancer la nivel mondial, iar hepatitele B și C reprezintă cei mai importanți factori de risc.

Prevenția este cea mai eficientă armă împotriva hepatitelor virale.

• Vaccinarea

Vaccinarea împotriva hepatitei B este inclusă în programele naționale de imunizare și oferă protecție pe termen lung. Vaccinul împotriva hepatitei A este recomandat persoanelor din grupele de risc și celor care călătoresc în zone endemice.

• Respectarea regulilor de igienă

• spălarea mâinilor cu apă și săpun;
• consumul exclusiv de apă potabilă sigură;
• spălarea fructelor și legumelor;
• prepararea corectă a alimentelor.

• Evitarea contactului cu sângele infectat

• folosirea exclusivă a instrumentelor sterile;
• evitarea utilizării în comun a seringilor;
• utilizarea mănușilor în contact cu sângele.

• Protecția în timpul contactelor sexuale

Utilizarea prezervativului reduce riscul transmiterii hepatitei B și al altor infecții cu transmitere sexuală.

• Testarea

Persoanele cu factori de risc trebuie să efectueze testele recomandate de medic. Diagnosticarea precoce permite instituirea tratamentului înainte de apariția complicațiilor.

Tratamentul diferă în funcție de tipul hepatitei.

• Hepatita A și E necesită, de regulă, tratament simptomatic și monitorizare.
• Hepatita B poate fi controlată cu medicamente antivirale care reduc multiplicarea virusului și riscul complicațiilor.
• Hepatita C poate fi vindecată în majoritatea cazurilor prin terapii antivirale cu acțiune directă, administrate timp de 8–12 săptămâni.

Accesul la tratament și monitorizare medicală contribuie la reducerea semnificativă a mortalității și la îmbunătățirea calității vieții pacienților.

Hepatita virală este o boală gravă, dar în mare măsură prevenibilă și, în multe cazuri, tratabilă. Vaccinarea, testarea, respectarea regulilor de igienă și accesul la servicii medicale de calitate pot preveni milioane de îmbolnăviri și decese.

Fiecare dintre noi poate contribui la combaterea hepatitelor virale prin informare corectă, adoptarea unui stil de viață responsabil și încurajarea persoanelor din jur să se vaccineze și să se testeze atunci când este recomandat.

IMSP CS Soroca

Tradițional, în a doua lună de vară, în Republica Moldova se desfășoară campania națională „IULIE FĂRĂ PLASTIC”. În acest an, evenimentul are genericul „E timpul să schimbăm obiceiurile, nu doar ambalajele!”, având drept scop creșterea gradului de conștientizare a impactului negativ al plasticului asupra mediului și sănătății publice, precum și promovarea unor soluții concrete și eficiente pentru reducerea utilizării acestuia în viața cotidiană.

Plasticul a devenit unul dintre cele mai utilizate materiale la nivel mondial datorită costului redus și versatilității sale. Totuși, utilizarea excesivă, în special a produselor de unică folosință, generează cantități impresionante de deșeuri, dintre care o mare parte ajung în natură, poluând solul, râurile și ecosistemele acvatice. La nivel mondial sunt produse anual peste 400 de milioane de tone de plastic, iar aproximativ jumătate reprezintă produse destinate unei singure utilizări. Mai puțin de 10% din deșeurile din plastic sunt reciclate, restul fiind depozitate, incinerate sau abandonate în mediu.

Deșeurile din ambalaje din plastic reprezintă una dintre cele mai importante fracții ale deșeurilor în Republica Moldova. Consumul de produse ambalate și utilizarea pe scară largă a pungilor, sticlelor PET și ambalajelor de unică folosință contribuie la creșterea continuă a cantităților de deșeuri generate. În prezent, rata de colectare separată și reciclare a deșeurilor din plastic rămâne redusă comparativ cu media Uniunii Europene, ceea ce accentuează necesitatea prevenirii generării deșeurilor și a adoptării unor modele de consum mai sustenabile. În același timp, Republica Moldova continuă procesul de armonizare a legislației naționale cu normele europene privind reducerea impactului produselor din plastic asupra mediului și promovarea economiei circulare.

Impactul plasticului asupra sănătății umane

Problema plasticului nu se limitează doar la poluarea mediului. Cercetările științifice din ultimii ani demonstrează că particulele foarte mici rezultate prin degradarea plasticului – microplasticele și nanoplasticele  au fost identificate în apa potabilă, aer, alimente, sare, fructe de mare și chiar în organismul uman. Aceste particule au fost depistate în sânge, plămâni, placentă și alte țesuturi, ceea ce confirmă expunerea permanentă a populației.

De asemenea, unele produse din plastic pot conține sau elibera substanțe chimice utilizate în procesul de fabricație, precum bisfenolii, ftalații și alți aditivi, despre care există dovezi că pot influența funcționarea sistemului endocrin, metabolismul, dezvoltarea organismului și sănătatea reproductivă. Deși cercetările privind efectele pe termen lung ale microplasticelor sunt în desfășurare, Organizația Mondială a Sănătății, Programul Națiunilor Unite pentru Mediu și instituțiile europene recomandă aplicarea principiului prevenirii și reducerea expunerii populației la produsele din plastic de unică folosință ori de câte ori există alternative sigure și reutilizabile.

Reducerea consumului de plastic reprezintă nu doar un gest de protecție a mediului, ci și o investiție în sănătatea generațiilor actuale și viitoare. În cadrul campaniei, instituțiile, întreprinderile și cetățenii sunt provocați și îndemnați să renunțe la plasticul de unică folosință și să adopte alternative sustenabile și reutilizabile.

Mesajele campaniei 2026

• Schimbarea obiceiurilor de consum este mai importantă decât înlocuirea unui tip de ambalaj cu altul.

• Fiecare recipient refolosit înseamnă mai puțin plastic care ajunge în natură.

• Produsele reutilizabile contribuie la reducerea cantității de deșeuri generate.

• Comunitățile mai curate încep cu obiceiuri mai responsabile.

• Schimbă obiceiurile, nu doar ambalajele!

• Reduce. Reumple. Reutilizează. Repară. Renunță la plasticul de unică folosință.

Ce putem face?

Sunt multe lucruri pe care le putem face pentru a reduce impactul negativ al plasticului asupra sănătății și mediului:

• Faceți cumpărături în mod responsabil – alegeți produse cu ambalaje minime sau reciclabile și utilizați sacoșe textile ori reutilizabile.
• Folosiți recipiente reutilizabile pentru apă, cafea și alimente, evitând paharele, sticlele și caserolele de unică folosință.
• Refuzați produsele inutile din plastic, precum tacâmurile, farfuriile și pungile de unică folosință, atunci când există alternative.
• Alegeți produse în ambalaje mari sau reîncărcabile, reducând astfel cantitatea de deșeuri generate și costurile pentru gospodărie.
• Colectați separat deșeurile din plastic și utilizați infrastructura disponibilă pentru reciclare.
• Fiți un susținător al schimbării, încurajând magazinele, restaurantele și furnizorii locali să reducă utilizarea plasticului și să ofere alternative reutilizabile.

Vă invităm să vă alăturați campaniei „E timpul să schimbăm obiceiurile, nu doar ambalajele!” și să facem împreună un pas spre un stil de viață mai sănătos și mai sustenabil. Până la 31 iulie, renunțarea la plastic poate deveni nu doar o provocare, ci începutul unui obicei responsabil, cu beneficii pentru sănătate, comunitate și mediu.

Împreună putem contribui la reducerea poluării cu plastic și la protejarea sănătății oamenilor și a mediului. Fiecare alegere responsabilă de astăzi înseamnă un viitor mai curat și mai sigur pentru generațiile viitoare.

Consultă calendarul provocărilor și vezi ce schimbare poți face astăzi. Nu trebuie să fii perfect – este suficient să începi.

Alege sănătatea! Alege viitorul fără droguri!

Consumul de droguri constituie una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică ale secolului XXI, cu efecte devastatoare asupra sănătății fizice, psihice și sociale. Drogurile afectează milioane de oameni din întreaga lume, indiferent de vârstă, sex sau statut social, iar consecințele acestora se răsfrâng nu doar asupra consumatorului, ci și asupra familiei, comunității și sistemului de sănătate.

Potrivit datelor Organizației Națiunilor Unite, peste 290 de milioane de persoane au consumat droguri în ultimul an, ceea ce reprezintă aproximativ 1 din 18 persoane cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani. Numărul consumatorilor a crescut cu peste 20% în ultimul deceniu, iar aproximativ 39 de milioane de persoane suferă de tulburări asociate consumului de droguri și necesită servicii de tratament, recuperare și reintegrare socială. În fiecare an, consumul de droguri este asociat cu sute de mii de decese și milioane de ani de viață sănătoasă pierduți din cauza bolilor, dizabilităților și deceselor premature.

Drogurile acționează direct asupra creierului și sistemului nervos central. Aceste substanțe modifică mecanismele naturale de transmitere a informației între celulele nervoase și influențează centrii responsabili de plăcere, motivație, memorie și control comportamental. Inițial, consumatorul poate experimenta senzații de euforie, relaxare sau stimulare, însă aceste efecte sunt temporare și sunt urmate de modificări profunde ale funcționării creierului. În timp, organismul dezvoltă toleranță, fiind necesare doze din ce în ce mai mari pentru obținerea aceluiași efect, ceea ce crește semnificativ riscul de dependență.

Dependența este o boală cronică a creierului, caracterizată prin nevoia compulsivă de a consuma droguri în ciuda efectelor negative evidente. Persoanele dependente își pierd treptat controlul asupra comportamentului, iar consumul devine prioritar în raport cu familia, educația, locul de muncă și sănătatea. Recuperarea este adesea dificilă și necesită sprijin medical, psihologic și social pe termen lung.

Impactul asupra sănătății mintale este deosebit de grav. Consumul de droguri poate provoca anxietate, depresie, tulburări de somn, atacuri de panică, schimbări de personalitate și tulburări psihotice. Unele substanțe pot induce halucinații, paranoia și comportamente agresive. Studiile arată că persoanele care consumă droguri prezintă un risc semnificativ mai mare de tentative de suicid și suicid comparativ cu populația generală. În plus, consumul în adolescență poate afecta dezvoltarea normală a creierului, reducând capacitatea de învățare, memoria și performanța școlară.

Sistemul cardiovascular este puternic afectat de numeroase tipuri de droguri. Acestea pot determina creșterea frecvenței cardiace și a tensiunii arteriale, spasme ale vaselor de sânge, tulburări de ritm cardiac și modificări ale coagulării sângelui. Consecințele pot include infarct miocardic, accident vascular cerebral și moarte subită cardiacă, inclusiv la persoane tinere și aparent sănătoase.

Plămânii și sistemul respirator sunt, de asemenea, expuși unor riscuri majore. Fumatul drogurilor irită căile respiratorii și favorizează apariția bronșitei cronice, a infecțiilor pulmonare și a insuficienței respiratorii. În cazul opioidelor, supradoza poate determina deprimarea severă a respirației, principala cauză de deces asociată acestor substanțe. La nivel mondial, zeci de mii de persoane își pierd viața anual din cauza supradozelor.

Ficatul și rinichii au rolul de a neutraliza și elimina substanțele toxice din organism. Consumul repetat de droguri suprasolicită aceste organe și poate duce la insuficiență hepatică, ciroză, insuficiență renală și alte complicații severe. Drogurile injectabile prezintă un pericol suplimentar prin transmiterea bolilor infecțioase. Organizația Mondială a Sănătății estimează că milioane de persoane care utilizează droguri injectabile trăiesc cu hepatita C, iar sute de mii sunt infectate cu HIV.

Efectele consumului de droguri asupra sănătății reproductive sunt adesea ignorate. La femei pot apărea tulburări menstruale, infertilitate și complicații în timpul sarcinii. Consumul de droguri în perioada prenatală este asociat cu avort spontan, naștere prematură, greutate mică la naștere și probleme de dezvoltare fizică și neurologică ale copilului. La bărbați, drogurile pot afecta fertilitatea și funcția sexuală.

Adolescenții și tinerii reprezintă una dintre cele mai vulnerabile categorii. Creierul uman continuă să se dezvolte până în jurul vârstei de 25 de ani, iar expunerea la droguri în această perioadă poate avea consecințe de lungă durată asupra dezvoltării cognitive și emoționale. Consumul de droguri este asociat cu abandon școlar, rezultate academice slabe, comportamente riscante și dificultăți de integrare socială.

Impactul consumului de droguri depășește însă sfera sănătății individuale. Familiile persoanelor dependente se confruntă frecvent cu stres emoțional, dificultăți financiare și conflicte familiale. Comunitățile sunt afectate prin creșterea costurilor medicale, pierderea productivității și apariția unor probleme de siguranță publică. Costurile economice generate de consumul de droguri se ridică la miliarde de dolari anual la nivel global.

Prevenirea rămâne cea mai eficientă strategie. Educația bazată pe dovezi științifice, comunicarea deschisă între părinți și copii, dezvoltarea competențelor de viață, promovarea activității fizice și accesul la servicii de sănătate mintală contribuie semnificativ la reducerea riscului de consum. Fiecare persoană informată și fiecare comunitate implicată reprezintă un pas important către o societate mai sănătoasă și mai sigură.

Alegerea de a nu consuma droguri este una dintre cele mai importante investiții în sănătate și în viitor. Drogurile pot oferi o iluzie temporară, însă sănătatea, libertatea și oportunitățile pierdute pot avea consecințe pentru întreaga viață.

Alege sănătatea! Alege responsabilitatea! Alege viața! Alege viitorul fără droguri!

Siguranța alimentelor –

o responsabilitate comună

pentru sănătatea tuturor

Alimentele sigure sunt fundamentul unei vieți sănătoase. Cu toate acestea, milioane de oameni din întreaga lume se îmbolnăvesc anual din cauza consumului de alimente contaminate cu bacterii, virusuri, paraziți sau substanțe chimice periculoase. Bolile transmise prin alimente reprezintă o povară importantă pentru sănătatea publică, economie și dezvoltarea socială.

Conform datelor Organizația Mondială a Sănătății:

• aproximativ 600 de milioane de persoane (1 din 10 oameni) se îmbolnăvesc anual din cauza alimentelor contaminate;
• peste 420.000 de persoane mor în fiecare an;
• aproximativ 125.000 dintre decese sunt înregistrate la copiii sub 5 ani;
• există peste 200 de boli care pot fi transmise prin alimente nesigure.

Aceste cifre demonstrează că siguranța alimentară este o problemă globală care necesită acțiuni coordonate la toate nivelurile.

Povara alimentelor nesigure

Consumul de alimente contaminate poate provoca:

• infecții gastrointestinale;
• diaree și deshidratare;
• hepatite virale;
• intoxicații alimentare;
• infecții parazitare;
• insuficiență renală în cazurile severe;
• complicații pe termen lung, inclusiv anumite forme de cancer.

Persoanele cele mai vulnerabile sunt:

• copiii mici;
• femeile însărcinate;
• vârstnicii;
• persoanele cu boli cronice;
• persoanele cu imunitate scăzută.

Impactul nu se limitează la sănătate. Bolile alimentare generează costuri medicale ridicate, absenteism școlar și profesional și pierderi economice importante pentru comunități și state.

Principalele cauze ale contaminării alimentelor

Alimentele pot deveni nesigure în orice etapă a lanțului alimentar – de la producție până la consum.

Factorii de risc includ:

• igiena insuficientă a mâinilor;
• utilizarea apei contaminate;
• depozitarea necorespunzătoare a alimentelor;
• prepararea insuficientă a cărnii, ouălor sau peștelui;
• contaminarea încrucișată între alimente crude și preparate;
• utilizarea excesivă a pesticidelor sau a altor substanțe chimice.

Reducerea bolilor alimentare este posibilă prin măsuri simple, dar eficiente.

Pentru consumatori:

✔ Spălați-vă mâinile înainte de prepararea și consumul alimentelor.

✔ Spălați bine fructele și legumele.

✔ Separați alimentele crude de cele gata pentru consum.

✔ Gătiți alimentele la temperaturi corespunzătoare.

✔ Păstrați produsele perisabile la frigider.

✔ Verificați termenul de valabilitate și integritatea ambalajelor.

✔ Utilizați apă potabilă sigură.

Pentru producători și comercianți:

✔ Respectarea normelor sanitare și veterinare.

✔ Monitorizarea calității materiilor prime.

✔ Implementarea sistemelor de control al siguranței alimentelor.

✔ Instruirea continuă a personalului.

Pentru autorități:

✔ Consolidarea sistemelor de supraveghere și control.

✔ Informarea și educarea populației.

✔ Monitorizarea riscurilor emergente din lanțul alimentar.

✔ Dezvoltarea politicilor de prevenire și intervenție rapidă.

Cele 5 chei pentru alimente mai sigure promovate de Organizația Mondială a Sănătății:

1. Mențineți curățenia.
2. Separați alimentele crude de cele preparate.
3. Gătiți complet alimentele.
4. Păstrați alimentele la temperaturi sigure.
5. Folosiți apă și materii prime sigure.

Siguranța alimentelor începe cu fiecare dintre noi. Prin respectarea regulilor de igienă și manipulare corectă a alimentelor, putem reduce semnificativ riscul bolilor alimentare. De la povară la soluții, fiecare pas contează pentru a asigura alimente sigure peste tot, pentru toți oamenii, în fiecare zi.

Schimbările climatice

și impactul negativ al acestora asupra sănătății publice

Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru sănătatea publică a secolului XXI. Creșterea temperaturii globale, fenomenele meteorologice extreme, poluarea aerului și modificarea ecosistemelor afectează direct și indirect sănătatea populației, crescând riscul de îmbolnăviri și decese premature.

Cum afectează schimbările climatice sănătatea?

1. Valurile de căldură și temperaturile extreme

Creșterea temperaturilor favorizează apariția valurilor de căldură, care pot provoca:

• insolații și epuizare termică;
• deshidratare severă;
• agravarea bolilor cardiovasculare și respiratorii;
• creșterea mortalității în rândul vârstnicilor, copiilor și persoanelor cu boli cronice.

Potrivit Organizația Mondială a Sănătății, căldura excesivă cauzează anual sute de mii de decese la nivel mondial.

2. Poluarea aerului

Temperaturile ridicate și incendiile de vegetație contribuie la creșterea nivelului de poluanți atmosferici. Consecințele includ:

• astm bronșic;
• bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC);
• alergii;
• boli cardiovasculare;
• cancer pulmonar.

3. Extinderea bolilor infecțioase

Schimbările climatice favorizează răspândirea unor vectori de boli, precum țânțarii și căpușele. Astfel, crește riscul de:

• boala Lyme;
• malaria;
• dengue;
• infecții virale emergente.

4. Fenomene meteorologice extreme

Inundațiile, secetele, furtunile și incendiile de vegetație pot provoca:

• traumatisme și decese;
• contaminarea surselor de apă;
• întreruperea serviciilor medicale;
• probleme de sănătate mintală, inclusiv anxietate și depresie.

5. Securitatea alimentară și nutrițională

Seceta și fenomenele climatice extreme reduc producția agricolă, ceea ce poate duce la:

• creșterea prețurilor alimentelor;
• malnutriție;
• deficit de vitamine și minerale;
• insecuritate alimentară pentru populațiile vulnerabile.

Impactul asupra Republicii Moldova

Republica Moldova este afectată tot mai frecvent de:

• veri foarte călduroase și secetoase;
• reducerea resurselor de apă;
• incendii de vegetație;
• fenomene meteorologice extreme.

Aceste schimbări influențează sănătatea populației prin creșterea numărului de cazuri de boli cardiovasculare, respiratorii și alergice, precum și prin afectarea siguranței alimentare și a calității apei.

Ce putem face?

✔ Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
✔ Utilizarea eficientă a energiei;
✔ Promovarea transportului activ (mers pe jos, bicicletă);
✔ Plantarea și protejarea spațiilor verzi;
✔ Economisirea apei;
✔ Informarea populației despre riscurile pentru sănătate asociate schimbărilor climatice;
✔ Elaborarea planurilor de adaptare pentru comunități și instituții medicale.

Schimbările climatice nu afectează doar mediul, ci și sănătatea fiecăruia dintre noi. Protejarea climei înseamnă protejarea sănătății, a bunăstării și a viitorului generațiilor următoare.