Cu ocazia marcării Zilei Mondiale de combatere a tuberculozei, Centrul de Sănătate Soroca se alătură inițiativelor naționale și internaționale de informare și sensibilizare a populației privind prevenirea, depistarea precoce și tratamentul tuberculozei.

Tuberculoza este o boală infecțioasă cauzată de Mycobacterium tuberculosis, care afectează în special plămânii, dar poate implica și alte organe. În pofida progreselor înregistrate în domeniul medical, aceasta rămâne o problemă majoră de sănătate publică. Totuși, tuberculoza este prevenibilă și tratabilă, cu condiția diagnosticării timpurii și respectării tratamentului prescris.

Simptomele sugestive includ: tuse persistentă (mai mult de 2–3 săptămâni), febră, transpirații nocturne, scădere în greutate și stare generală de slăbiciune.
În cazul apariției acestor manifestări, se recomandă adresarea promptă la medicul de familie pentru evaluare clinică și investigații de specialitate.

Centrul de Sănătate Soroca reamintește importanța:

1. depistării precoce a cazurilor de tuberculoză;
2. respectării stricte a tratamentului antituberculos;
3. informării corecte a populației;
4. adoptării unui stil de viață sănătos și a măsurilor de prevenție.

În această perioadă, în instituțiile medicale, educaționale și comunitare din municipiul Soroca sunt desfășurate activități de informare și educație pentru sănătate, menite să contribuie la reducerea stigmatizării și la creșterea nivelului de conștientizare.

Prin responsabilitate individuală și implicare comunitară, putem reduce răspândirea tuberculozei.
Da! Putem stopa tuberculoza!

Produsele de uz fitosanitar (PUF) reprezintă substanțe sau amestecuri de natură chimică, biologică sau biotehnică, inclusiv substanțe cu efect de reglare a creșterii plantelor, desicanți, repelente, adjuvanți, sinergici, precum și capcane feromonale, utilizate în scopul protejării plantelor, produselor vegetale și depozitelor acestora împotriva organismelor dăunătoare.

În sensul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009, pesticidul este o substanță sau un amestec destinat prevenirii, distrugerii sau combaterii organismelor dăunătoare ori protejării plantelor și produselor vegetale pe parcursul producerii, depozitării și transportului. Se subliniază că termenul „pesticid” are un sens mai larg decât „produs de uz fitosanitar”, incluzând și substanțe utilizate în alte scopuri, cum ar fi biocidele.

În ultimele decenii, produsele de uz fitosanitar (PUF) constituie una dintre categoriile cele mai redutabile surse de poluanți, creând pretutindeni diverse situații de poluare a mediului înconjurător cu implicații ecologice care ulterior, creează efecte nefaste asupra stării de sănătate a omului.

La nivel global, utilizarea pesticidelor în agricultură a sporit în cea mai mare parte constant, din 1990 până în 2024, atingând în anul 2024 valoarea de circa 4,5 milioane de tone, o creștere de peste 80% în comparație cu anul 1990. La scară mondială, dezvoltarea și utilizarea pe larg a produselor de uz fitosanitar în combaterea organismelor dăunătoare, majorarea volumului recoltei, implică unele riscuri legate de aplicarea neadecvată, ce poate duce la acumularea reziduurilor în produsele agro-alimentare de origine vegetală şi nu numai. La nivelul Uniunii Europene, anual se comercializează circa 400 000 de tone din toate tipurile de pesticide. Acest volum a rămas constant în perioada 2012-2020. În ultima perioadă au sporit vânzările de pesticide nechimice și de pesticide chimice cu risc scăzut, deși acestea reprezintă în continuare o rată scăzută din vânzările totale de pesticide.

Pe scară mondială producția și utilizarea substanțelor chimice continuă să crească, în special în țările în curs de dezvoltare.

Profilul preponderent agricol al economiei Republicii Moldova şi necesitatea dezvoltării continue ale acestei ramuri, condiționează utilizarea amplă în continuare a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanților. În Republica Moldova, în perioada anului 2024, a fost importate 7145,6 tone de pesticide. Astfel, produsele chimice nominalizate, în cazul gestionării incorecte, reprezintă o amenințare reală pentru sănătatea publică dar și pentru calitatea mediului înconjurător.  

         Pesticidele utilizate de persoanele fizice pe terenurile particulare (constituie sub 1,0 % din cantitatea totală utilizată pe teritoriul Republicii Moldova)  și de obicei sunt achiziționate din piețe, magazine agricole care sunt utilizate fără nici un control, în lipsa instruirii utilizatorilor. Gestionarea cu neglijență a pesticidelor pot afecta sănătatea utilizatorului, mai cu seamă a copiilor, provocând intoxicații acute neprofesionale prin manifestarea unor efecte acute.

Majoritatea efectelor acute (intoxicație) sunt temporare, dar pot provoca comă și chiar deces. Pe termen lung, pesticidele au efecte toxice asupra ficatului și favorizează apariția problemelor tiroidiene și respiratorii. De asemenea, pot afecta sistemul nervos prin creșterea riscului de apariție a unor boli cum ar fi boala  Parkinson și Alzheimer, iar la copii apariția sindromului de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD). 

Gradul de pericol al pesticidelor pentru sănătatea umană depinde de cantitatea de pesticid și de durata expunerii.

Este necesar ca fiecare utilizator inclusiv cei profesioniști să cunoască, că  expunerea la pesticide necesită o atenție deosebită datorită efectelor cronice/cumulative ale acestora.

Efectele cronice asupra sănătății au o perioadă de latență care corespunde perioadei de timp dintre prima expunere și dezvoltarea maladiei, printre care se numără:

•  Leucemie;
•  Cancer;
•  Ciroză;
•  Boli pulmonare și astm;
•  Boli ale tractului urinar;
•  Boli cardiovasculare și hematologice;
•  Tulburări gastrointestinale;
•  Modificări genetice inclusiv modificări la nivelul celulelor sanguine;
• Efecte asupra descendenților.

Un factor de risc major reprezintă gestionarea inadecvată și păstrarea incorectă a PUFF, care poate duce la apariție intoxicațiilor acute cu pesticide.   Evaluarea datelor statistice deținute de Agenția Națională pentru Sănătate Publică, denotă că, în perioada anilor 2018-2025 în țară au fost înregistrate 644 cazuri de intoxicații acute neprofesionale cu pesticide, dintre care 212 în rândul copiilor și 24 cazuri s-au soldat cu deces.

                       Recomandări privind procurarea produselor de uz fitosanitar:

• Procurați pesticidele doar din locuri autorizate;
• Înainte de a achiziționa pesticide cu eficacitate înaltă și toxicitate scăzută-consultați un specialist;
• Pentru a selecta un pesticid eficient-consultați un specialist;
• Cumpărați cantitatea necesară doar pentru un sezon, pesticidele stocate pot constitui un pericol iminent pentru sănătate familiei Dvs.;
• Verificați produsul să fie original, să nu fiu semne evidente de contrafacere;
• Verificați ca  ambalajul să fie intact;
• Verificați dacă produsele procurate sunt înregistrate în Registrul de stat la adresa: https://www.pesticide.md/registrul-de-stat/

Recomandări privind utilizarea produselor de uz fitosanitar:

• Citiți cu atenție etichetă și urmați cu strictețe instrucțiunile indicate;
• Folosiți cu strictețe cantitatea (norma de consum) recomandată de producător;
• Folosiți echipamentul individual de protecție rezistent la substanțe chimice (combinezon, mănuși, cizme, ochelari, respirator etc.) conform etichetei;
• Înainte de utilizare, verificați echipamentul de aplicare a PUFF(să nu fie uzat, fisurat);
• Respectați limitele de utilizare, întreținere și curățare a echipamentului individual de protecție;
• În zona de manipulare cu PUFF este interzis fumatul, consumul de băuturi sau alimente;
• Selectați sectorul de pregătire a soluției de lucru (amestecare a pesticidului), care trebuie să fie departe de alte persoane și animale;
• Asigurați cu apă și săpun zona de manipulare  a pesticidului;
• Pentru a preveni scurgerile, închideți recipientul după fiecare utilizare;
• Ambalajele PUFF folosite se colectează într-un container special;
• Nu folosiți recipientele golite în alt scop;
• Păstrați în siguranță pesticidele;
• În cazul utilizării dronelor industriale pentru aplicarea PUFF asigurați angajații cu echipament individual de protecție.

Recomandări pentru persoanele juridice privind depozitarea produselor de uz fitosanitar:

• Amplasarea depozitului de pesticide trebuie să fie coordonată cu ANSA;
• Depozitul trebuie să fie încuiat cu lacăt, pentru a evita accesul neautorizat;
• Depozitați pesticidele într-un spațiu adecvat pentru a asigura condiții de siguranță;
• Grupați (separat) produsele în funcție de gradul de toxicitate;
• Asigurați depozitarea pe o podea impermeabilă pentru a evita deversările și a preveni contaminarea mediului exterior;
• Depozitul trebuie să fie bine aerisit și ventilat;
• Asigurați cu truse medicale pentru acordarea primului ajutor;
• Asigurați cu dulapuri pentru hainele de casă și pentru echipamentul individual de protecție;
• Pesticidele se păstrează numai în recipientele originale, nu le păstrați în recipiente destinate alimentelor, băuturilor sau furajelor;
• Asigurați depozitul cu avertismente de pericol, instrucțiuni de siguranță și numere de telefon ale serviciilor pentru stări excepționale și de urgență;
• Completați permanent Registrul de gestionare a stocurilor și fișele de date privind siguranța pentru toate produsele aflate în stoc;
• Asigurați depozitul cu echipamente sanitare și duș pentru respectarea igienei personale;
• Asigurați depozitul cu container pentru stocarea ambalajelor goale.

Apa este principalul constituent al organismului care reprezintă aproximativ 60% din greutatea corpului la barbaţii adulţi si 50-55% din greutatea corporală la femei. Organismul are nevoie de apă pentru a supravieţui şi funcţiona. Din cantitatea totală de apă consumată, de obicei 30% provine din alimente, iar 70% din băuturi, dar aceste procente pot varia foarte mult în funcţie de dietă.

Hidratarea suficientă este vitală pentru funcționarea optimă a organismului, reglînd temperatura corporală, transportînd nutrienți și oxigen, și susținînd digestia. Un consum adecvat de apă (de regulă 1,5 – 2,5 litri/zi) previne oboseala, îmbunătățește performanța fizică și mentală, și protejează articulațiile. 

Beneficiile majore ale hidratării corecte:

• Funcționarea creierului: Previne oboseala și îmbunătățește concentrarea, memoria și starea de spirit. Deshidratarea uşoară cu pierderea de până la 1-2% din greutatea corporală poate afecta capacitatea de concentrare. Pierderea de greutate corporală de peste 2% datorită deshidratării poate afecta abilităţile de prelucrare a informaţiei şi memoria de scurtă durată.
• Funcționarea inimii: Menţinerea unui volum adecvat al fluidelor este esenţială pentru reglarea tensiunii arteriale.
• Performanță fizică: Ajută la reglarea temperaturii corpului prin transpirație și previne epuizarea în timpul efortului.
• Sănătate digestivă și metabolică: Susține descompunerea alimentelor, absorbția nutrienților și previne constipația.
• Sănătatea rinichilor: Contribuie la eliminarea toxinelor din organism. Rinichii unei persoane bine hidratate filtrează aproximativ 180 de litri de apă în fiecare zi, cea mai mare parte fiind resorbită pentru a preveni pierderile excesive de lichide.
• Sănătatea sistemului osteoarticular: Apa actionează ca un lubrifiant pentru muşchi şi articulaţii, ajută la formarea lichidului articular şi prezervă activitatea normala a muşchilor.

Semnele deshidratării includ setea intensă, oboseala, amețelile și urina de culoare închisă. Este recomandat să consumați apă regulat, nu doar cînd apare senzația de sete, mai ales în zilele călduroase sau în timpul activităților fizice.

În fiecare an, în data de 20 martie, la nivel internațional este marcată Ziua mondială a sănătății orale. Această zi pune accentul pe importanța unei sănătăți orale cît mai bune, crește gradul de informare cu privire la bolile cavității orale și încurajează oamenii să aibă o igienă dentară corespunzătoare.

Prin promovarea unor obiceiuri sănătoase și a îngrijirii regulate în fiecare etapă a vieții, le oferim oamenilor puterea de a zâmbi, de a mânca, de a vorbi și de a trăi cu încredere. O sănătate orală precară poate duce la durere, disconfort și pierderea încrederii în sine. Fiecare etapă a vieții este mai strălucitoare cu un zâmbet sănătos, deoarece este puternic legată de bunăstarea generală.

Pe măsură ce trecem prin diferite etape ale vieții, nevoile și riscurile legate de sănătatea orală se schimbă, necesitând abordări personalizate privind igiena orală, dieta și îngrijirea preventivă.

Sănătate orală pentru bebeluși și copii mici

Gura unui bebeluș este locul unde încep zâmbetele, chicotelile și primele cuvinte. Menținerea sănătoasă a acesteia îl ajută să crească, să se conecteze și să exploreze lumea cu bucurie.

• Ștergeți ușor gingiile bebelușului după fiecare masă folosind un tifon curat și umed sau o cârpă moale.
• Folosiți biberoanele doar pentru laptele matern, formulă de lapte praf, lapte sau apă - niciodată băuturi zaharoase, inclusiv lapte sau apă îndulcită.
• Descurajați sugerea degetului mare, utilizați suzete și căni cu sifon pentru a proteja dezvoltarea orală.
• Evitați să culcați bebelușul cu biberonul, deoarece îi poate afecta dinții și gingiile.
• Începeți vizitele regulate la stomatolog imediat ce apare primul dinte.
• Periați timp de două minute, de două ori pe zi, folosind o cantitate mică de pastă de dinți cu fluor (aproximativ de mărimea unui bob de orez). Asigurați-vă că unul dintre aceste periaje este înainte de culcare.

Sănătate orală pentru copii și adolescenți

Dinții sănătoși și puternici îi ajută pe copii și adolescenți să mănânce bine, să vorbească clar, să descopere gusturi noi și să strălucească cu încredere pe măsură ce cresc.

• Consolidați obiceiurile bune de igienă orală în fiecare zi.
• Supravegheați periatul de dinți de două ori pe zi cu pastă de dinți cu fluor până când copilul se poate peria corect singur. Periatul înainte de culcare este deosebit de important. Asigurați-vă că copiii cu vârste cuprinse între 3 și 6 ani folosesc doar o cantitate de pastă de dinți de mărimea unui bob de mazăre.
• Asigurați-vă că curăță între dinți cel puțin o dată pe zi folosind ață dentară sau periuțe interdentare sau conform recomandărilor medicului dentist.
• Vizitați medicul dentist în mod regulat pentru a monitoriza creșterea și alinierea dinților.
• Încurajați alimentele sănătoase și limitați gustările și băuturile zaharoase, în special între mese.
• Asigurați-vă că poartă o gutieră potrivită în timpul sporturilor de contact și al ciclismului.

Sănătate orală pentru adulți

Zâmbetul este o parte din noi. O gură sănătoasă susține întregul corp și face momentele de zi cu zi mai luminoase, fie că luați o masă, vorbiți cu un prieten sau râdeți cu cei dragi.

• Mențineți o igienă orală bună și vizitați medicul dentist în mod regulat. Controalele regulate permit medicilor stomatologi să detecteze și să trateze problemele din timp.
• Protejați zâmbetul evitând tutunul, limitând consumul de alcool, reducând zahărul și adoptând un stil de viață sănătos.
• Consumați mese echilibrate și înlocuiți băuturile zaharoase cu apă. Consumul frecvent de zahăr pe parcursul zilei crește riscul de carii dentare.
• Purtați o gutieră potrivită în timpul sporturilor de contact și al ciclismului.
• Aveți grijă deosebită în timpul sarcinii, deoarece schimbările hormonale pot afecta sănătatea orală.

Sănătate orală pentru seniori

Dinții și gingiile sănătoase ajută să rămâneți sănătoși, să vă bucurați de alimentele pe care le iubiți și să mențineți independența, astfel încât să puteți trăi viața la maximum, cu un zâmbet.

• Îngrijirea preventivă este esențială pentru o îmbătrânire sănătoasă.
• Aflați despre riscurile pentru sănătatea orală care vin odată cu înaintarea în vârstă, cum ar fi uscăciunea gurii, și luați măsuri pentru a le preveni. Rețineți că unele medicamente și afecțiuni sistemice pot afecta, de asemenea, gura - discutați orice modificări cu medicul dentist sau cu medicul de familie.
• O igienă orală bună, o nutriție adecvată și vizitele regulate la medicul dentist vă vor ajuta să: evitați durerea și infecțiile; să evitați căderile; să vă bucurați de alimente sănătoase și diverse; să evitați uscăciunea gurii.

Povara bolilor orale și a altor boli netransmisibile poate fi redusă prin intervenții de sănătate publică, prin abordarea factorilor de risc comuni.

Aceștia includ:

50. promovarea unei diete echilibrate, sărace în zaharuri libere și bogate în fructe și legume, și favorizarea consumului de apă ca băutură principală;
50. renunțarea la consumul de toate formele de tutun.
50. reducerea consumului de alcool;
50. încurajarea utilizării echipamentului de protecție atunci când se practică sport și se deplasează cu bicicleta și motocicleta (pentru a reduce riscul de leziuni faciale).
50. Expunerea adecvată la fluor este un factor esențial în prevenirea cariilor dentare.
50. Periatul dinților de două ori pe zi.

Împreună pentru o lume liberă de tuberculoză

Tuberculoza este o boală a comunităţii umane cunoscută mai mult de 100.000 de ani. Au fost identificate vestigii arheologice din epoca antică cu leziuni ale coloanei vertebrale (morb Pott) şi caverne pulmonare. O fosilă de 500.000 de ani a unui Homo erectus descoperită în Turcia a fost identificată cu tuberculoză a oaselor. Prima denumire a bolii a fost dată de Hypocrates, numind-o ,,phthisisˮ şi a fost descrisă ca o consumare severă cu sfîrșit letal. În Vechiul Testament a fost descrisă o epidemie de boală consumptivă ,,schachephethˮ fiind atribuită tuberculozei. Aristotel (384-322 î.Hr.) a descris scrofuloderma, fiind o tuberculoză a ganglionilor limfatici cervicali cu fistulizare cutanată. În epoca medievală, regii englezi vindecau bolnavii de scrofulodermie (tuberculoza ganglionilor limfatici cervicali) fistualizată prin ,,atingerea regalăˮ. Definiţia actuală a tuberculozei este atribuită lui Johann Schonlein (în 1834), datorită multiplilor tuberculi pe care le-a găsit în plămânii bolnavilor decedați.

Revoluţia industrială de la sfîrşitul secolului al XVII-lea şi primele decenii ale secolului al XVIII-lea a arătat amploarea epidemiei tuberculozei în Europa de Vest. Aceasta a fost denumită ,,ciuma albăˮ, deoarece era asociată supraaglomerării urbane şi condiţiilor igienico-sanitare precare. Tuberculoza a fost cunoscută şi ca o boală romantică. Pictorii imortalizau bolnavii de tuberculoză într-o agonie lentă care ducea la o moarte inevitabilă. Tuberculoza a fost atît de mult romantizată în secolul al XVIII-lea, încît Alexandre Dumas fiul scria: ,,Era moda să suferi de plămîni; toată lumea era consumptivă, mai ales poeţii, era un lucru normal, bun, să scuipi sînge după orice emoţie, cît şi de senzaţional să mori înainte de a împlini 30 de aniˮ. Istoria demonstrează că tuberculoza nu alege şi că s-au îmbolnăvit mii de personalităţi: regi şi politicieni – cardinalul Richelieu (1585-1642), Mohammed Ali Jinnah (1876-1948), Nelson Mandella (1918-2013); scriitori - Alexandr Pope (1688-1744), Johann Wolfgandg von Goethe (1749-1832), Friedrich Schiller (1759-1805), Emily Bronte (1818-1848), Fyodor Dostoevski (1821-1881), Anton Cekhov (1860-1904), David Lawrence (1885-1930), George Orwell (1903-1950), Iulia Hasdeu (1869-1888), Honore de Balzac (1799-1850); muzicieni: Luigi Boccherini (1743-1805), Nicolo Paganini (1782-1840), Igor Stravinsky (1882-1971), Frederic Chopin (1810-1849); oameni de ştiinţă: Alexander Graham Bell (1847-1922), Dmitri Mendeleev (1834-1907) și alții. Tuberculoza a fost imortalizată de Sandro Botticelli în pictura ,,Naşterea lui Venusˮ, realizată în anul 1484, drept model servindu-i frumoasa Simonetta Vespucci, marea lui iubire platonică, ce a murit de tuberculoză la vîrsta de 20 de ani.

Tuberculoza rămîne o problemă majoră de sănătate, cu 10,7 milioane de îmbolnăviri (5,8 milioane bărbați, 3,7 milioane femei, 1,2 milioane copii) și 1,23 milioane de decese la nivel global, inclusiv 150.000 de persoane cu HIV, fiind o cauză principală de mortalitate prin agent infecțios. În 2025 circa 390.000 de persoane pe glob s-au îmbolnăvit de TB rezistentă la medicamente (MDR-TB).

În Republica Moldova, tuberculoza rămîne a fi una dintre problemele prioritare de sănătate publică, făcînd parte dintre cele 30 de țări afectate puternic de tuberculoză. Pe parcursul anului 2025 în Republica Moldova, au fost înregistrate 1935 de cazuri noi, dintre care 145 la copii.

Tuberculoza este o boală infecto-contagioasă cauzată de complexul Mycobacterium tuberculosis, care include speciile Mycobacterium tuberculosis hominis, Mycobacterium tuberculosis africanum, Mycobacterium bovis, Mycobacterium microtti. Tuberculoza poate afecta orice organ sau parte a corpului, însă cel mai frevent plămînii.

Boala se transmite pe cale aeriană, prin inhalarea unor particule infime, sub 5μ în diametru, numite nuclee de picătură, care conțin bacili tuberculoși și pot rămîne suspendate în curenții de aer din cameră timp de cîteva ore, crescînd șansa de răspîndire. Aceste particule sunt eliminate de pacienții cu TB activă prin tuse, cîntat, vorbire, strănut. Bacilul se transmite mai ușor în spații închise supraaglomerate, slab ventilate. OMS estimează că fiecare pacient activ, netratat poate infecta 10 pînă la 15 persoane pe an. Pacienții cu infecții primare sau latente nu sunt contagioși. Studiile epidemiologice au arătat că transmisibilitatea se termină în 2 săptămîni de la inceperea tratamentului eficient al pacienților.

Condițiile care afectează imunitatea celulară, esențiala pentru apărarea împotriva tuberculozei, facilitează semnificativ reactivarea bolii.

Astfel pacienții coinfectați cu HIV și care nu primesc tratament adecvat au un risc anual de aproximativ 10% de a dezvolta boala activă.

Alte condiții care favorizează îmbolnăvirea:

• diabet
• nutriția deficitară
• cancere, boli autoimune
• gastrectomie
• chirurgie bypass jejunoileal
• insuficiența renală cronică dependentă de dializă
• pierdere în greutate semnificativă
• tratamentul imunosupresor, de exemplu după transplant de organe și alte imunosupresoare, cum ar fi corticosteroizii si inhibitorii de TNF
• consumul de tutun, droguri
• aglomerările de persoane, vacanțele în zone de focar

Simptome generale și pulmonare:

• tusea care durează mai mult de 3 luni - este cel mai frecvent simptom al bolii
• tuse cu spută, mai ales dimineața sau cu striații de sînge (hemoptoică)
• durere toracică sau durere care apare la respirație ori tuse
• dificultăți de respirație
• scădere ponderală
• fatigabilitate
• inapetență
• febra sau stare subfebrilă (37-38 grade) prelungită sau intermitentă, mai ales seara
• transpirații nocturne profuze, reci, bolnavul se trezește acoperit de o sudoare excesivă

TB extrapulmonară apare prin diseminarea prin sînge (hematogenă) la distanță și se poate manifesta uneori fără dovezi de implicare pulmonară. Limfadenopatia (afectarea ganglionară) este cea mai frecventă manifestare extrapulmonară; cu toate acestea, meningita este cea mai de temut din cauza mortalității ridicate la cei foarte tineri și foarte bătrîni.

In cazul TB extrapulmonare, simptomele țin de organul unde s-a răspîndit infecția. De exemplu:

• rinichi - dureri și urinp cu sănge (hematurie), progresie spre cistită TB
• ganglionii se pot mări în volum, comprima structurile invecinate dacă se află în interior (hilari, mediastinali) sau pot abceda eliminînd conținutul cazeos
• organele genitale - la bărbați, tuberculoza genitală determină mărirea scrotului; la femei, provoacă dureri pelvine și nereguli menstruale și crește riscul unei sarcini extrauterine
• meninge - meningita tuberculoasă provoacă febra, dureri de cap, rigiditate a gîtului, greață, confuzie, convulsii și somnolență, simptome care pot duce la comă
• pericard (invelisul inimii) - infecția TB limitează capacitatea inimii de a pompa și provoacă febră, dureri în piept, vene mărite ale gîtului și dificultăți de respirație

În cazul tuberculozei active la copii și adolescenți, simptomele pot varia în funcție de vîrstă. La adolescenți, simptomele TB sunt similare cu cele întîlnite la adulți. La copiii cu vîrsta cuprinsă între 1-12 ani, TB poate provoca simptome precum febra persistentă și pierderea în greutate.

La bebeluși, tuberculoza se manifestă prin stagnarea creșterii și a luării în greutate, la care se pot adăuga semen de afectare neurologică:

• moleșeală
• iritabilitate accentuată
• vărsături
• dificultăți de hrănire
• bombarea fontanelei
• reflexe slabe

Pentru stabilirea diagnosticului, medicul indică o investigare pentru confirmarea diagnosticului de tuberculoză (de exemplu, radiografia organelor cutiei toracice, probe cutanate şi analiza sputei).

Tuberculoza poate fi prevenită și tratată.

Prevenția generală constă în măsuri de susținere a sistemului imun, evitarea zonelor aglomerate, a zonelor endemice sau de focar.

• Izolarea bolnavilor. Se face prin respectarea masurilor generale de prevenire (de exemplu, rămțnerea acasă, evitarea vizitatorilor, distanțare la mai mult de 3 m de pacient, purtarea măștilor de protecție, în cazul asistenței bolnavului, utilizarea de șervețel, mînă pentru a opri tusea, strănutul). Măsurile sunt necesare mai ales în primele 2 săptămîni de la inițierea tratamentului, în care contagiozitatea este crescută.
• Vaccinarea este o metoda utilă de preventie. Vaccinul BCG, realizat dintr-o tulpină atenuată de M.bovis este administrat la > 80% dintre copiii lumii, în primul rînd în țările cu o prevalență crescută a TB. BCG reduce în mod clar rata TB extratoracică la copii, în special meningita TB și poate preveni infecția TB.

Tratamentul tuberculozei pulmonare este de lungă durată, durînd de obicei minimum 6 luni pentru formele sensibile și putînd ajunge la 9-24 de luni pentru cele rezistente. El necesită o aderență strictă la medicație pentru a preveni rezistența la antibiotice și eșecul terapeutic. Insistența pacientului și continuitatea tratamentului sunt vitale, chiar dacă ameliorarea apare după primele săptămîni, deoarece întreruperea duce la recidive grave.