Obezitatea este o boală cronică complexă, definită de adipozitatea excesivă care poate afecta sănătatea. Este în majoritatea cazurilor o boală multifactorială datorată mediilor obezogene, factorilor psiho-sociali și variantelor genetice.

Indicele de masă corporală (IMC) este un marker al adipozității calculat ca greutate (kg)/înălțime² (m²). Categoriile de IMC pentru definirea obezității variază în funcție de vîrstă și sex la sugari, copii și adolescenți. Pentru adulți, obezitatea este definit de un IMC mai mare sau egal cu 30,00 kg/m². O persoană cu un IMC egal sau mai mare de 25 este considerată supraponderală. Genetica este din ce în ce mai recunoscută ca fiind un factor major care contribuie la greutatea corporală, nu doar la bolile rare. Genetica și alte cauze biologice pot fi exacerbate și mai mult de mediul înconjurător.

Mulți oameni cred că cantitatea de grăsime din corp este determinată doar de ceea ce mănînci și de cît de multă mișcare faci, dar realitatea este alta. Realitatea este că organismul uman încearcă să-și protejeze rezervele de grăsime pentru a menține greutatea maximă, ceea ce înseamnă că gestionarea obezității este un proces pe tot parcursul vieții.

Avînd în vedere prevalența tot mai mare a obezității, s-a pus mult accent pe prevenție.

La nivel global, se estimează că peste 1,01 miliarde de adulți trăiesc cu obezitate și 1,52 miliarde trăiesc cu supraponderalitate în 2025. Împreună, acestea reprezintă 46% din populația adultă a lumii. Numărul de copii care trăiesc în prezent cu obezitate este estimat să fie 240 de milioane și încă 310 milioane trăiesc cu supraponderalitate. Presupunînd că nu există intervenții semnificative, se estimează că pînă în 2035 peste 54% din populația adultă globală va trăi cu supraponderalitate sau obezitate (1,53 miliarde trăiesc cu obezitate și 1,77 miliarde trăiesc cu supraponderalitate).

Presupunînd că nu există intervenții semnificative, se așteaptă ca numărul copiilor care trăiesc cu obezitate să crească la 380 de milioane în 2035, iar numărul copiilor care trăiesc cu supraponderalitate la peste 390 de milioane. Aceasta înseamnă că aproximativ 39% dintre copiii din lume vor trăi cu supraponderalitate sau obezitate.

Se estimează că în Regiunea Europeană a OMS (2025) există aproximativ 213 milioane de adulți care trăiesc cu obezitate și încă 255 de milioane care trăiesc cu supraponderalitate. Împreună, aceasta reprezintă peste 66% din populația adultă.

Presupunînd că nu vor exista intervenții semnificative, se estimează că pînă în 2035 peste 77% din populația adultă va trăi cu supraponderalitate sau obezitate (263 de milioane trăiesc cu obezitate și 246 de milioane trăiesc cu supraponderalitate).

Numărul de copii (cu vîrste cuprinse între 5 și 19 ani) din Regiunea Europeană a OMS care trăiesc cu obezitate în 2025 este estimat la aproape 95 de milioane. Alte 104 milioane trăiesc cu supraponderalitate. Presupunînd că nu vor exista intervenții semnificative, se așteaptă ca numărul de copii care trăiesc cu obezitate să crească la 156 de milioane în 2035, iar numărul de copii care trăiesc cu supraponderalitate la peste 125 de milioane. Aceasta înseamnă că aproximativ 40% dintre copiii din Europa vor trăi cu supraponderalitate sau obezitate.

Potrivit ultimului studiu STEPS din Republica Moldova, (prevalența factorilor de risc pentru bolile netransmisibile, anul 2021), șase din zece adulți (63,9%) sunt supraponderali, dintre care – 70,8% sunt bărbați și 57% sunt femei. Aproape un sfert din populația țării (22,7%) este obeză, fără diferențe semnificative între sexe.

Studiul COSI din anul 2023 a arătat că in Republica Moldova unul din cinci elevi de clasa întîi (20,7%) avea supraponderabilitate, inclusiv 8,8% trăiau cu obezitate, iar 6,6% aveau subponderabilitate. La copiii de 7 ani, prevalența s-a menținut la un nivel similar: 20,1% aveau supraponderabilitate, 8,6% obezitate și 6,5% subponderalbilitate. Băieții aveau o probabilitate mai mică decît fetele de a fi normoponderali. Obiceiurile alimentare rămîn o provocare semnificativă. Deși 68,1% dintre copii luau micul dejun zilnic, mai puțin de jumătate consumau fructe proaspete (47,3%) sau legume (36,6%) în fiecare zi. Doar 3,5% dintre copii atingeau recomandarea Organizația Mondială a Sănătății (OMS) de cinci porții zilnice de fructe și legume. În schimb, 20,4% consumau zilnic gustări dulci, iar unul din zece (11,7%) consuma zilnic băuturi dulci.

Obezitatea poate provoca sau duce la un risc crescut de apariție a multor boli netransmisibile (BNT). Printre acestea se numără numeroase boli cardiovasculare-renale-metabolice care sunt foarte răspîndite la nivel mondial:

• >2,5 miliarde de oameni trăiesc cu hiperlipidemie. Hiperlipidemia (colesterol ridicat) este un exces de lipide sau grăsimi în sînge. Acest lucru poate crește riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral deoarece sângele nu poate circula ușor prin artere;
• ~1,66 miliarde de oameni trăiesc cu disfuncție metabolică + (boala steatozică hepatică asociată disfuncției metabolice);
• ~1,28 miliarde de persoane cu vîrsta cuprinsă între 30 și 79 de ani trăiesc cu hipertensiune arterială;
• ~843 de milioane de oameni trăiesc cu boală renală cronică (BCR);
• ~523 de milioane de oameni trăiesc cu boli cardiovasculare (BCV);
• ~508 milioane de persoane trăiesc cu diabet zaharat de tip 2 (DZT2). Fără tratament, diabetul zaharat de tip 2 poate provoca diverse probleme de sănătate, cum ar fi boli de inimă, boli de rinichi și accident vascular cerebral:
• ~64 de milioane de persoane trăiesc cu insuficiență cardiacă (IC), înseamnă că inima nu poate pompa corect sîngele în tot corpul. Insuficiența cardiacă este o afecțiune pe termen lung care tinde să se agraveze treptat în timp.

Obezitatea severă reduce speranța medie de viață cu un deceniu! Persoanele cu un IMC de 30–34,9 kg/m2 trăiesc în medie cu 2–4 ani mai puțin decît cei cu un IMC normal (18,5–24,9 kg/m2), iar cei cu un IMC de peste 40 trăiesc în medie zece ani mai puțin.

Deși obezitatea poate fi asociată cu alte boli, aceasta ar trebui tratată ca o boală în sine. Ea nu poate fi vindecată, dar poate fi controlată, la fel ca alte boli cronice. Obezitatea afectează, de asemenea, calitatea generală a vieții și sentimentul de bunăstare. Aceste efecte asupra sănătății variază în funcție de etnia, rasa și vârsta unei persoane.

Persoanele care trăiesc cu obezitate se confruntă cu prejudecăți legate de greutate, stigmatizare, discriminare și provocări în accesarea asistenței medicale empatice, bazate pe dovezi. Stigmatizarea este o barieră majoră în calea îngrijirii, precum și o cauză a unui disconfort semnificativ și ar trebui identificată și semnalată cu fiecare ocazie pentru a facilita îmbunătățirea îngrijirii.

• 71% dintre adolescenți au raportat că au fost hărțuiți din cauza greutății lor în ultimul an, iar mai mult de o treime au indicat că hărțuirea a durat mai mult de 5 ani.
• 66% dintre adulții care participă la un program de gestionare a greutății au raportat că s-au confruntat cu stigmatizare legată de greutate din partea medicilor din Australia, Canada, Franța, Germania, Marea Britanie și SUA.
• 54% dintre femei au raportat stigmatizarea legate de greutate din partea colegilor de muncă, iar 25% au raportat că au suferit discriminare la locul de muncă din cauza greutății lor.

Tratamentul obezității se bazează pe o abordare multidisciplinară, vizînd o scădere în greutate sustenabilă și ameliorarea complicațiilor. Acesta include, obligatoriu, modificări ale stilului de viață (dietă hipocalorică și activitate fizică), consiliere psihologică, iar în cazuri selecționate, tratament medicamentos (semaglutidă, orlistat, fentermină/topiramat) sau chirurgie bariatrică (gastric sleeve, bypass gastric). 

Principalele direcții de tratament:

• Modificarea stilului de viață (Primul pas):
  • Dietă: Adoptarea unui plan alimentar personalizat, adesea cu conținut scăzut de calorii, carbohidrați sau stil mediteranean.
  • Activitate fizică: Mersul pe jos, înotul, jogging-ul sau exercițiile moderate sunt esențiale pentru a evita sedentarismul.
• Consiliere Psihologică: Utilă pentru a schimba obiceiurile alimentare nesănătoase și a gestiona tulburările asociate, precum depresia sau anxietatea.
• Tratament medicamentos (sub supraveghere medicală)
• Chirurgie bariatrică (pentru obezitate morbidă sau eșecul altor metode):
  • Proceduri precum gastric sleeve sau bypass gastric sunt eficiente pentru scăderea în greutate pe termen lung.

Managementul pe termen lung este crucial pentru a preveni recîștigarea în greutate, necesitînd consecvență și monitorizare medicală a posibilelor carențe nutriționale, în special după chirurgie. 

Urechea omului este un organ complex, de o sensibilitate uimitoare. Funcţia auditivă constă în captarea sunetelor din mediul exterior şi transmiterea acestora sistemului nervos central. In urechea  interna există celule senzoriale care au rolul de a transmite semnale creierului. Sunetele puternice pot afecta aceste celule care, odata distruse, nu se mai refac, iar auzul se deterioreaza.

Urechea umană percepe unde sonore cu o frecvenţă cuprinsă între 16 şi 20000 Hz şi o intensitate de 0-120 decibeli. Zona cu cea mai bună dinamică auditivă este de la 250 la 3000 Hz. Oamenii pot distinge şi percepe peste 400.000 de sunete diferite.

Auzul are un rol deosebit de important în procesul comunicării dintre oameni. Hipoacuzia (piederea auzului) este o problemă actuală. Circa 8% din populația globului suferă de această maladie.   

Studiile efectuate atrag atentia asupra faptului că folosirea excesivă a telefonului mobil la un volum mărit poate avea repercusiuni asupra auzului. Vorbitul la mobil o oră pe zi, cel puţin patru ani, ne poate crea probleme de auz. Utilizarea intensă a telefoanelor mobile, în special la volum ridicat în căști, poate cauza pierderea auzului, provocînd adesea scăderi unilaterale sau dificultăți în a înțelege conversațiile în medii zgomotoase. Expunerea prelungită la sunete puternice și radiațiile RF necesită măsuri de precauție. 

A fost stabilită legătura dintre mobil şi tinitus (zgomot în urechi). Folosirea îndelungată a telefonului mobil creşte cu nu mai puţin de 71 la sută riscul de tinitus la persoanele care îl folosesc mai mult de zece minute pe zi. Specialiştii susţin că de vină pentru acest efect nociv sunt radiaţiile emise de mobil, care sunt absorbite de cohlee (organ auditiv din urechea internă), afectată la rîndul ei de acestea. "Dacă mobilul este utilizat la volum maxim, există riscul ca unele celule ciliate din urechea internă, care transmit semnalele acustice către creier, să fie distruse."

Muzica face parte din viață, încîntă, emoționează, bucură, consolează, trezește amintiri. Oamenii ascultă muzică în metrou, în drum spre birou, în parc, la plimbare, în timpul activităților sportive, în aer liber ori la sală, în timp ce muncesc. Important de reținut este faptul că intensitatea sunetului la un concert rock este de 110-120 decibeli, în cazul căștilor de la MP3 playere, sunetele pot ajunge și la 100 decibeli. Cele mai multe sisteme audio portabile pot produce sunete de pînă la 115 decibeli. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, 1,1 miliarde de tineri din întreaga lume riscă să își piardă auzul din cauza faptului că ascultă muzica prea tare.

Gradul de afectare a auzului este în strînsă legătură cu volumul, adică cu intensitatea sunetului măsurată în decibeli - dB, dar și de timpul de expunere:

• la 95 dB, problemele pot să apară la 4 ore de expunere pe zi

• la 100 dB, problemele pot să apară după 2 ore de expunere pe zi

• la 105 dB, problemele pot să apară după o oră de expunere pe zi

• la 110 dB, problemele pot să apară după 30 de minute de expunere pe zi

• la 115 dB, problemele pot să apară după 15 minute de expunere pe zi

• la 120 dB, tulburarile de auz se instalează imediat

Intr-o lume în care sunetul însoțește fiecare moment al vietii noastre, căstile audio au devenit un accesoriu indispensabil. Fie că ascultăm muzică, urmărim podcasturi sau participăm la întîlniri online, acestea oferă confort și intimitate. Cu toate acestea, utilizarea frecventă și incorectă a căștilor poate avea consecințe grave asupra sănătății urechilor noastre. De la pierderea auzului pînă la apariția tinitusului, expunerea prelungită la sunete puternice reprezintă un risc real.

Foarte mulți tineri și adolescenți, dar nu numai, ascultă pe stradă muzică în caști, la MP3 player sau la telefoanele mobile. Volumul este setat de regulă, la maximum, depașindu-se pragul admis de 89 de decibeli. Este recomandat ca, în cazul căștilor, nivelul muzicii să nu depășească 60-70% din capacitatea maximă a aparatului.

Folosirea excesivă a căștilor audio poate la fel deteriora auzul. La nivelul urechii interne, în interiorul cohleei, se află așa numitele celule senzoriale ciliate. În medie, o persoană are la naștere cca. 16.000 de celule senzoriale (cu cili). Acestea acționează ca receptori senzoriali, transformînd vibrațiile sonore în impulsuri nervoase electrice. Concret, ele îi permit creierului să detecteze sunetul. Expunerea repetată la zgomote puternice poate deteriora atît aceste celulele, cît și membrane, nervi sau alte părți componente ale urechii, afectînd iremediabil auzul. Procesul este unul ireversibil, degradarea instalată este de regulă una permanentă. Chiar dacă persoana în cauză renunță la folosirea căștilor audio la un volum ridicat și limitează participarea la concerte ori alte evenimente unde nivelul decibelilor depășește limita, hipoacuzia (pierderea auzului) persistă.

Expunerea prelungită, repetată, la peste 80dB reprezintă un factor de risc. Între 30 - 50% dintre celulele receptoare suferă deteriorări sau pot fi complet distruse înainte ca persoana să sesiseze o scădere a auzului și să poată efectua un screening auditiv pentru a confirma hipoacuzia. O persoana care ascultă 15 minute muzica la un volum de 100dB echivaleaza cu expunerea unui muncitor dintr-o fabrică care lucrează 8 ore pe zi, într-un zgomot ambiental de 85dB.

Conform raportului privind auzul al OMS, peste 50% din persoanele cu vîrsta între 12 si 35 de ani, peste un miliard de tineri, prezintă risc de pierdere a auzului ca urmare a expunerii la zgomote puternice de orice gen.

Standardul global OMS-ITU pentru telecomunicații mobile internaționale își propune să reglementeze expunerea la sunete puternice prin intermediul dispozitivelor audio personale.

Conform acestui standard, fiecare dispozitiv (smartphone, MP3 player și altele) ar trebui să măsoare modul în care aparatul este utilizat pentru redarea audio și recomandă un maxim de:

• 80dB, 40 de ore pe săptămînă în cazul adulților
• 75dB, 40 de ore pe săptămînă - copii și persoane cu anumite sensibilități.

Căstile audio intraauriculare, de tip ear pot, sunt foarte populare datoritî dimensiunilor mici. Acestea sunt considerate practice, comode și redau o calitate bună a sunetului. Dezavantajul căștilor intraauriculare este că se întroduc în ureche, astfel ele direcționează sunetul direct pe timpan, iar intensitatea este mai mare decît ceea ce poate timpanul să transmită. Căstile care se întroduc în urechi cresc riscul infecțiilor la nivelul urechii externe și medii.

Recomandarea medicului ORL este să optăm pentru căstile audio care acoperă integral urechea. In felul acesta, funcția pavilionului de a atenua anumite frecvențe, nu este afectată.

Protejați sănătatea urechilor prin:

• Reducerea volumului - menținerea volumul sunetului sub 60% din capacitatea maximă a dispozitivului.
• Limitarea duratei de utilizare - încercați să nu folosiți căștile mai mult de 60 de minute consecutiv. Faceți pauze de cel puțin 5-10 minute între sesiunile de ascultare.
• Alegerea căștilor cu anulare a zgomotului - acestea reduc nevoia de a crește volumul pentru a acoperi sunetele de fundal, oferind astfel o experiență auditivă mai sigură.

Mituri despre cancerul de sîn

Deși cancerul de sîn este unul dintre cele mai studiate sau discutate tipuri de cancer, încă există anumite mituri sau concepții eronate despre el, care pot descuraja femeile să acceseze tratamente moderne sau să participe la programe de screening. Care sunt cele mai cunoscute mituri despre cancerul de sîn și care este adevărul din spatele lor?

Mitul: Dacă voi face anual mamografie, sigur voi reuși să depistez un posibil cancer de sîn într-un stadiu precoce.

Adevăr: Intr-adevar dintre toate metodele de investigații, mamografia este cea care și-a dovedit sensibilitatea și specificitatea pentru a permite depistarea unui cancer de sîn într-un stadiu precoce. Este considerată metoda cea mai bună pentru screening, dar trebuie știut că nu întotdeauna descoperă cancerul de sîn într-un stadiu incipient.

Rezultatele fals negative pot să apară pînă la 15-20% dintre mamografii. Aceasta înseamnă că în aceste situații cancerul este prezent, dar nu se regăsește pe mamografie. Femeile tinere, care au de obicei sînii mai denși, au mai frecvent rezultate fals negative.

Anumite cancere de sîn pot avea și o dezvoltare foarte agresivă, astfel încît, deși pacienta poate să aibă serii întregi de mamografii normale, cancerul să fie descoperit deja în stadii avansate.

Mamografia de screening are cea mai mare valoare pentru pacientele care au probabilitatea cea mai mare de a dezvolta un cancer de sîn și la care tratamentul precoce, față de un tratament tardiv, ar fi mult mai eficient pentru reducerea mortalității. De aceea, este important să se determine riscul persoanei de a dezvolta cancer de sîn și de a utiliza acea informație pentru a putea recomanda modalitatea și frecvența screening-ului.  

Mitul: Mamografiile provoacă cancer din cauza radiațiilor

Adevăr: Mamografiile folosesc o doză extrem de mică de radiații, comparabilă cu expunerea zilnică la radiațiile naturale. Beneficiile depistării precoce depășesc cu mult riscurile minime asociate. Studiile arată că mamografiile reduc mortalitatea prin cancer mamar cu pînă la 30%.

Mitul: Daca nu am cancer de sîn în familie, atunci nu voi face nici eu cancer de sîn

Adevăr: Trebuie cunoscut faptul că majoritatea cancerelor de sîn apar la femei care nu au în familie antecedente de cancer de sîn.  Din totalul de cancere de sîn, cele moștenite reprezintă doar 5-10%. Acestea au la bază existența unor mutații ale anumitor gene de susceptibilitate pentru cancerul mamar (exemplu BRCA1/BRCA2).

Există multiplii alți factor de risc care cresc probabilitatea ca o femeie să dezvolte cancer de sîn, iar dintre acestia cei mai importanți sunt avansarea în vîrstă și sexul feminin, la care se adaugă factorii din mediu și cei legați de stilul de viață.

Prezența în familie a unui cancer de sîn sau de ovar reprezintî totuși un factor de risc important, care modifică puternic stratificarea riscului pentru cancer de sîn, și trebuie prezentat medicului, pentru a se face evaluarea adecvată a riscului.

Mitul: Utilizarea sutienului sau a antiperspirantului pot duce la aparitia cancerului de sîn

Adevăr: Studiile efectuate demonstrează că utilizarea sutienului nu are nicio legatură cu apariția cancerului de sîn.

In ceea ce privește folosirea antiperspirantelor, inclusiv a celor care conțin aluminiu, nu s-au găsit dovezi care să le lege de apariția cancerului de sîn.

Mitul: Cancerul de sîn este întotdeauna fatal

Adevăr: Rata de supraviețuire la 5 ani pentru cancerul mamar depistat în stadii incipiente este de peste 90%, potrivit studiilor recente. Diagnosticul precoce, în special prin mamografie, și tratamentele moderne, cum ar fi terapia hormonală și imunoterapia, au transformat cancerul mamar într-o boală tratabilă. Totuși, succesul tratamentului depinde în mare măsură de momentul diagnosticării.

Mitul: Cancerul de sîn poate fi întotdeauna simțit ca un nodul

Adevar: Multe forme de cancer mamar nu se manifestă prin noduli. Alte semne includ modificări ale pielii (roșeață, aspect de coajă de portocală), inversia mamelonului sau secreții mamelonare. Este important să recunoaștem aceste semne și să le raportăm medicului.

Mitul: Toți nodulii mamari sunt canceroși

Adevar: Aproximativ 80% dintre nodulii mamari sunt benigni, incluzînd fibroadenomele sau chisturile. Cu toate acestea, orice modificare suspectă trebuie evaluată de un medic specialist pentru a exclude posibilitatea unei tumori maligne. Investigațiile imagistice și biopsia sunt esențiale în stabilirea diagnosticului.

Mitul: Doar femeile în vîrstă pot face cancer de sîn

Adevar: Deși riscul crește odată cu vîrsta, cancerul de sîn poate afecta femeile tinere. Aproximativ 5-7% din cazuri sunt diagnosticate la femei sub 40 de ani. Factorii genetici, precum mutațiile BRCA1 și BRCA2, contribuie la riscul crescut în rîndul tinerelor

Mitul: Alăptarea elimină complet riscul de cancer mamar

Adevar: Alăptarea poate reduce riscul, dar nu oferă o protecție completă. Studiile sugerează că femeile care alăptează pentru cel puțin 12 luni au un risc mai scăzut de a dezvolta cancer de sîn, datorită reducerii expunerii la estrogen. Totuși, alți factori, cum ar fi istoricul familial sau stilul de viață, pot influența riscul global.

Mitul: Bărbații nu pot face cancer de sîn

Adevar: Deși rar, cancerul mamar afectează și bărbații. Potrivit datelor, aproximativ 1% din toate cazurile de cancer mamar apar la bărbați. Simptomele includ noduli, secreții mamelonare sau modificări ale pielii. Este important ca bărbații să fie conștienți de aceste semne și să consulte un medic la nevoie.

Mitul: Chirurgia poate răspîndi cancerul

Adevar: Acest mit se bazează pe temeri nefondate. Intervențiile chirurgicale sunt sigure și nu răspîndesc celulele canceroase. De fapt, îndepărtarea chirurgicală a tumorilor este un pas esențial în tratamentul cancerului mamar, combinată adesea cu radioterapie sau chimioterapie pentru a preveni recidivele.

Mitul: Consumul de zahăr alimentează cancerul mamar

Adevar: Nu există dovezi clare că zahărul hrănește celulele canceroase. Totuși, o dietă dezechilibrată, bogată în zahăr, poate contribui la obezitate, care este un factor de risc pentru cancerul mamar. Menținerea unei diete sănătoase și a unei greutăți optime este esențială pentru prevenție.

Screening-ul și inovațiile în diagnosticarea cancerului mamar

Diagnosticarea precoce este cheia pentru reducerea mortalității asociate cancerului mamar. Datorită progreselor tehnologice, metodele de screening și diagnosticare au devenit mai precise și mai accesibile.

Tehnologii moderne pentru depistare precoce:

• Mamografia digitală: Această metodă permit identificarea tumorilor mici și reduce rezultatele fals-pozitive, oferind o imagine detaliată a structurii mamare.
• Ecografia mamară: Utilă pentru femeile cu sîni denși, oferă imagini detaliate care completează mamografia.
• RMN-ul mamar: Recomandat în cazurile cu risc crescut, RMN-ul oferă imagini detaliate și este util mai ales pentru detectarea cancerului în stadii incipiente.

Autoexaminarea și screening-ul regulat

Autoexaminarea și controalele regulate reprezintă cele mai simple metode de a depista modificările anormale ale sînilor înainte ca acestea să devină periculoase. Screening-ul periodic, efectuat de fiecare femeie, poate identifica semne subtile ale cancerului mamar care nu pot fi simțite sau observate.

Cum să faci corect autoexaminarea?

Urmează acești pași:

1. Alege un moment potrivit: Realizează examinarea o dată pe lună, de preferat la cîteva zile după menstruație, cînd sînii sunt mai puțin sensibili.
2. Observă vizual: Stai în fața unei oglinzi și verifică dacă există modificări în formă, dimensiune sau culoarea pielii sînilor.
3. Examinează tactil: Cu vîrfurile degetelor, simte fiecare parte a sînilor, inclusiv zona axilelor, folosind mișcări circulare. Aplică presiune ușoară, medie și fermă pentru a explora toate straturile țesutului mamar.
4. Fii atentă la semnale: Noduli, îngroșări, secreții neobișnuite, modificări ale pielii (roșeață, aspect de coajă de portocală) sau inversia mamelonului ar trebui să fie semnale de alarmă.

Consultațiile regulate sunt esențiale. Femeile ar trebui să înceapă să discute cu medicul despre screening încă de la 20 de ani, iar frecvența controalelor variază în funcție de vîrstă și istoricul familial:

• 20-30 de ani: Examinări clinice ale sînilor la fiecare 3 ani.
• peste 40 de ani: Mamografii anuale și examinări clinice regulate.
• în caz de factori de risc crescut: Medicul poate recomanda investigații mai frecvente sau utilizarea unor metode suplimentare.

Autoexaminarea nu înlocuiește controalele medicale, dar completează procesul de depistare precoce. Dacă observi ceva neobișnuit, nu amîna vizita la medic.

Medicul de familie Cealan Svetlana

26–31 ianuarie 2026 – Săptămâna internațională de prevenire a cancerului de col uterin

În perioada 26–31 ianuarie 2026, IMSP CS Soroca se alătură inițiativelor naționale și internaționale dedicate Săptămânii internaționale de prevenire a cancerului de col uterin, prin organizarea activităților de informare și educație pentru sănătate în comunitate.

Cancerul de col uterin reprezintă una dintre cele mai frecvente afecțiuni oncologice în rândul femeilor, însă este o boală care poate fi prevenită prin vaccinarea anti-HPV și prin efectuarea periodică a screeningului cervical. Depistat în stadii incipiente, cancerul de col uterin este tratabil cu succes.

Pe parcursul acestei săptămâni, specialiștii IMSP CS Soroca vor desfășura activități de informare adresate femeilor și fetelor din comunitate, cu accent pe:

• factorii de risc și metodele de prevenire a cancerului de col uterin;
• rolul virusului HPV și beneficiile vaccinării anti-HPV;
• importanța controalelor ginecologice periodice și a screeningului cervical;
• promovarea unui comportament responsabil față de propria sănătate.

IMSP CS Soroca îndeamnă femeile din municipiu și din localitățile arondate să se informeze corect, să utilizeze serviciile medicale preventive și să acorde prioritate sănătății personale.

          Prevenția salvează vieți! Un control efectuat la timp poate face diferența.

La final de an, în pragul sărbătorilor de iarnă, medicii din cadrul Centrului de Sănătate Soroca au fost omagiați printr-un moment artistic special, desfășurat sub genericul „Magia Recunoștinței la Final de An”. Evenimentul a fost realizat cu implicarea  voluntarilor CSPT PRO-VIAȚA SOROCA, care au transmis mesaje de apreciere, recunoștință și respect pentru munca dedicată a cadrelor medicale – adevărați eroi ai comunității, prezenți zilnic alături de pacienți.

Programul artistic a inclus poezii tematice, colinde tradiționale precum „Aprinde, gazdă, lumina” și „Steaua sus răsare”, o scenetă cu specific popular – „Căluțul”, precum și o urătură specială dedicată medicilor, toate menite să aducă emoție, lumină și spiritul autentic al sărbătorilor de iarnă. Prin versuri simple și sincere, voluntarii au exprimat mulțumirea pentru grija, răbdarea și speranța pe care medicii le oferă zi de zi, contribuind la sănătatea și bunăstarea comunității. Evenimentul s-a încheiat cu tradiționalul Semănat, purtând urări de sănătate, prosperitate și un An Nou plin de împliniri.

Centrul de Sănătate Soroca mulțumește tuturor celor implicați pentru acest gest de apreciere și transmite tuturor medicilor și angajaților săi urări de Sărbători luminoase, sănătate, liniște sufletească și un An Nou cu recunoștință și speranță.