Ziua de 10 octombrie este o ocazie să arătăm că ne pasă. Fiecare dintre noi poate să contribuie în mod direct sau indirect. Deasemenea  o poți face la modul privat, de exemplu, inițiind o conversație cu cineva în legătură cu care te ingrijorezi sau trimițând un mesaj de sperantă cuiva care se luptă cu depresia.

    Luând în considerație situația actuală, când practic toate sferele de activitate au fost influențate de consecințele pandemiei cu COVID-19, sănătatea mintală constituie o prioritate, deoarece în rândul populației a crescut nivelul de stres, ceea ce generează stări de anxietate si depresie. Tot mai mulți oameni manifestă teama de a se îmbolnăvi si de a muri, teama de a pierde mijloacele de existență, de a nu mai putea lucra în timpul izolării și de a fi demis de la serviciu, teama de a fi exclus social sau plasat în carantină din cauza faptului că este asociat cu boala. Sentimentul de neputință de a-i proteja pe cei dragi și frica de a pierde persoane dragi din cauza virusului.

   Trebuie de luat în calcul că este absolut normal să ai anxietate, în deosebi în situația pandemică COVID-19.  Dr. Damour consideră anxietatea ca o funcție normală și sănătoasă, care ne alertează în caz de pericol și ne ajută să luăm măsuri de protecție. Organizația Mondială a Sănătății a elaborat unele măsuri privind sănătatea mintală în condițiile pandemiei COVID-19:

• Reduceţi la minimum vizionarea, citirea sau ascultarea de ştiri care vă fac să intraţi în panică.  Căutaţi informaţii numai din surse de încredere şi  în special măsuri practice care să vă ajute să vă protejaţi pe voi si pe cei din jur. Căutaţi actualizări de informaţii la anumite ore pe timpul zilei, o dată sau de două ori pe zi. Fluxul brusc şi aproape constant de reportaje poate determina pe oricine să se simtă îngrijorat. Obţineţi faptele, nu zvonurile şi dezinformarea. Adunaţi informaţii la intervale regulate, de pe site-ul OMS şi platformele autorităţilor locale de sănătate, pentru a vă ajuta să distingeţi faptele de zvonuri. Faptele pot ajuta la minimizarea temerilor.

• Protejează-te şi fii de ajutor celorlalţi. Ajutarea celorlalţi când au nevoie este benefică şi pentru persoana care primeşte sprijin precum şi pentru cea care îl oferă. De exemplu, contactaţi telefonic vecinii sau persoanele din comunitatea dvs. care ar putea avea nevoie de ajutor suplimentar.

• Căutaţi poveşti pozitive şi pline de speranţă şi ale persoanelor care au suportat COVID-19. De exemplu, poveşti despre oameni care s-au recuperat sau care au sprijinit o persoană iubită şi sunt dispuşi să împărtăşească experienţa lor.

• Apreciaţi persoanele care lucreaza în domeniul sănătăţii şi sprijină persoanele afectate de COVID-19 în comunitatea dvs. Recunoaşteţi rolul pe care îl joacă pentru a salva vieţi şi pentru a-i ține pe cei dragi în siguranţă.

• Dacă aveţi probleme de sănătate preexistente, asiguraţi-vă că aveţi acces la orice medicamente pe care le utilizaţi în prezent. Activaţi contactele sociale pentru a vă oferi asistenţă, dacă este nevoie. Fiţi pregătiţi şi aflaţi din timp unde şi cum puteţi obţine ajutor practic, dacă este nevoie, cum ar fi apelarea unui taxi, livrarea alimentelor şi solicitarea de îngrijiri medicale.

• Ajutaţi copiii să găsească modalităţi pozitive de a-şi exprima sentimente precum frica şi tristeţea. Fiecare copil are propriul mod de a-şi exprima emoţiile. Uneori implicarea într-o activitate creativă, cum ar fi jocul şi desenul poate facilita acest proces. Copiii se simt uşuraţi dacă îşi pot exprima şi comunica sentimentele într-un mediu sigur şi de susţinere.

• Menţineţi copiii aproape de părinţi şi familie, dacă sunt în siguranţă astfel, şi evitați cât mai mult să separaţi copiii de îngrijitorii lor.

• Menţineţi rutinele familiare cât mai mult posibil sau creaţi noi rutine, mai ales când copiii trebuie să stea acasă. Oferiţi activităţi antrenante adecvate vârstei pentru copii, inclusiv activităţi pentru procesul lor de învăţare. Pe cât posibil, încurajaţi copiii să continue să se joace şi să socializeze cu ceilalţi, chiar dacă numai în cadrul familiei, atunci când este recomandat să restricţioneze contactul social.

• În perioadele de stres şi criză, copiii caută frecvent mai mult si mai insistent apropierea de părinți . Discutaţi mai mult cu copiii dvs., explicați-le situația prezentă, folosind un mod onest şi adecvat vârstei. Copiii sunt atenți la comportamentele şi emoţiile adulţilor si caută indicii pe care le folosesc apoi să-şi gestioneze propriile emoții în perioadele dificile.

• O alimentație sănătoasă bogată în fructe și legume, un regim al zilei de muncă și odihnă, întăresc imunitatea și ne ajută să facem față stresului.

Sănătatea mintală este ceea ce gândim, simțim, cum acționăm și cum facem faţă încercărilor vieţii. Este cum ne privim pe noi înșine, viețile noastre și oamenii care fac parte din ele. Tulburările mintale alcătuiesc circa 12% din numărul totalul al maladiilor. Până în 2030, ele vor constitui 15%. Se presupune că depresia va fi a doua cea mai importantă cauză a dizabilității (Murray & Lopez, 1996).

         Este responsabilitatea noastră, a fiecăruia din noi să avem grijă de cei care sunt copleșiți emoțional, să nu fim indiferenți și să-i încurajăm să solicite ajutor și  să-și povestească povestea în felul lor și în propriul lor ritm. Un cuvânt de susținere și ascultare într-o manieră fără judecată poate preveni faptele necugetate.

        În Republica Moldova se sinucid circa 500 de persoane în fiecare an. Zilnic un om din țara noastră încearcă să pună capăt vieții sale, dar este salvat. Fie că au probleme reale sau doar emoționale, acești oameni caută soluții, iar dacă nu le găsesc - recurg la suicid.

       Sinuciderea este o reacție tragică la situații de viață percepute stresante și presupune recurgerea la un comportament de autoanihilare ca soluție la o problemă subiectivă cu care se confruntă o persoană la un moment dat. Actul de suicid concentrează în el un univers de sentimente umane de la frustrare, gelozie, ură, lezarea demnităţii, pasiune morbidă și până la violenţă proiectată împotriva propriului eu.

       Sinuciderea este o boală asociată, la rândul ei, cu afecțiuni psihice precum depresia, schizofrenia, tulburarea bipolară, dependența de alcool și alte substanțe.

Există o diversitate a formelor de suicid, dintre care amintim:

Sinuciderea maniacală – se datorează halucinaţiilor sau concepţiilor delirante. Bolnavul se omoară pentru a scăpa de un pericol sau de o rușine imaginară. Halucinaţia apare brusc, la fel și tentativa de sinucidere, iar dacă în clipa următoare încercarea a eșuat, ea nu mai este reluată, cel puţin pentru moment.

Sinuciderea melancolică – este legată de o stare generală exagerată de depresie și tristeţe, care-l determină pe bolnav să nu mai aprecieze relaţiile sale cu oamenii și lucrurile din jur. Viaţa este văzută în negru și i se pare plictisitoare și dureroasă. Acești bolnavi sunt foarte perseverenţi în ţelul urmărit.

Sinuciderea obsesivă – nu are un motiv real sau imaginar, ci este cauzată doar de ideea fixă de a muri.

Sinuciderea impulsivă sau automată – este la fel de nemotivată ca și cea obsesivă, dar ea apare brusc și bolnavul nu-i poate rezista.

Sinuciderea altruistă este un tip de sinucidere contrastant cu precedentul și provine din faptul că societatea ţine omul prea dependent de ea. Termenul “altruism” exprimă starea în care Eul nu-și aparţine deloc sie însuși, în care se confundă cu altceva din exteriorul său.

Ce-i determină pe oameni să-și pună capăt zilelor și cum ajung la această acțiune?

   Sinuciderea nu este un lucru ce se întâmplă peste noapte. Există mai multe faze de suicid, din punct de vedere al științei se numesc astfel: suicidația sau faza de incubație, e momentul când apare idea; suicidacția – faza de trecere de la idee la decizie, când persoana este hotărâtă să acționeze și ultima fază este traumatizarea – când persoana pune în practică modalitățile autodistructive. Unii aleg intoxicația cu medicamente, sau alte substanțe (caracteristice mai mult pentru femei), alții strangulare, aruncarea de la înălțime, traume fizice (caracteristice bărbaților). În cazul suicidului reușit, persoana a avut cel puțin o tentativă anterior.

Semnele care prevestesc cel mai adesea suicidul sunt:

• Discuţiile și afirmațiile despre sinucidere – „o să mă omor”, “ îmi doresc să mor”, “îmi doresc să nu mă fi născut”, “nu voi mai fi o problemă mult timp” sau “ dacă mi se întâmplă ceva, vreau să ştii că…”;

• Obţinerea mijloacelor pentru a se sinucide – cumpărarea unui pistol sau stocarea medicamentelor;

• Retragerea din viaţa socială şi dorinţa de a fi lăsat singur;

• Pierderea interesului pentru activităţile zilnice;

• Neglijarea aspectului personal;

• Pierderea interesului faţă de muncă, şcoală sau societate;

• Schimbările de dispoziţie – spre exemplu, senzația de euforie într-o zi şi descurajare accentuată în ziua următoare;

• Preocuparea faţă de moarte sau violenţă;

• Sentimentul că este într-o situaţie fără scăpare sau fără speranţă;

• Creşterea consumului de alcool sau droguri;

• Modificarea rutinei zilnice, inclusiv obiceiurile legate de alimentaţie sau somn;

• Persoana face lucruri riscante sau autodistructive, precum consumul de droguri sau conducerea nesăbuită a maşinii;

• Oferirea lucrurilor personale sau rezolvarea problemelor legate de serviciu atunci când nu există niciun motiv pentru care aceste lucruri să fie făcute;

• Persoana îşi ia rămas bun ca şi cum este ultima dată când vede persoanele respective;

       Problemele cu care se confruntă o persoană pot fi interpretate ca depășind propriile resurse de a le face față. Astfel, suicidul apare ca reacție la lipsa perspectivei unei schimbări sau la încercările eșuate de a rezolva problema (sau care sunt percepute ca eșecuri).

Există o serie de factori de vulnerabilitate care pot predispune o persoană la suicid:

1. Factori socio-economici – șomaj, faliment, pierderea statutului, tendința de marginalizare, excluderea dintr-un grup etc.

2. Factori somatici – rată crescută în fazele finale ale unor boli incurabile (infecția cu HIV, durerile cornice,Covid-19;

3. Factori ereditari – ereditatea are o influență între 30-50% în cazul sinuciderilor, deși este incert dacă genetica își aduce aportul la tulburările psihice care stau la baza actului sau la sinuciderea în sine (o rudă de gradul I care s-a sinucis crește cu până la șase ori probabilitatea unei persoane de a se sinucide);

4. Factori psihologici – depresia, tulburarea bipolară, alcoolismul sau abuzul de substanțe, schizofrenia, tulburările de personalitate, tulburările de anxietate, tulburările de stres post-traumatic și delirul.

       Pentru persoanele cu tentative de suicid sunt importante cuvintele și acțiunile altora. Deseori ei descriu că nu doreau să moară, ci vroiau ca cineva să intervină și să-i oprească. Mulți spun că au căutat în mod activ pe cineva care să le simtă disperarea și să-i întrebe dacă sunt în regulă. O susținere din partea unui membru apropiat al familiei, al unui prieten sau chiar al unui om absolut străin, poate opri tragedia, poate schimba cursul vieții persoanei vulnerabile deci  „Să ne unim în efortul de prevenție a suicidului”

Săptămâna Mondială a Alăptării  (SMA) este celebrată în fiecare an în perioada 1-7 august în mai mult de 175 de ţări ale lumi, pentru a încuraja alăptarea şi pentru a îmbunătăţi starea de sănătate a copiilor din întreaga lume. 

Sloganul și tema SMA din anul curent este: „Susținem părinții, facilităm alăptarea”, scopul fiind, mobilizarea globală pentru susținerea și promovarea alăptatului ca un factor cheie pentru asigurarea sănătății și bunăstării populației pe tot parcursul vieții.

Alăptarea este cea mai bună modalitate de a oferi nou născuţilor hrana necesară pentru creştere şi dezvoltare. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) și UNICEF recomandă alăptarea exclusivă a copilului până la 6 luni şi continuarea alăptării cu introducerea treptată a alimentaţiei complimentare până la doi ani şi mai mult.

• inițierea precoce a alăptării în termen de o oră de la naștere;
• alăptarea exclusivă pentru primele 6 luni de viață;
• alăptarea ar trebui să fie "la cerere" 

Mamele și familiile trebuie să fie sprijinite în alăptarea optimă a copiilor. Acțiunile care ajută la protejarea, promovarea și susținerea alăptării includ:

• Adoptarea unor politici precum "Convenția privind protecția maternității" a Organizației Internaționale a Muncii și "Recomandarea nr. 191" , care completează "Convenția" sugerând o durată mai mare a concediului pentru îngrijirea copilului;
• Adoptarea "Codului internațional de comercializare a înlocuitorilor de lapte matern" și a rezoluțiilor relevante ale Adunării Mondiale a Sănătății;
• Punerea în aplicare a celor "Zece pași pentru alăptarea reușită" specificată în Inițiativa spitalelor pentru copii, inclusiv:
  • Contactul piele-piele între mamă și copil imediat după naștere și inițierea alăptării în prima oră de viață;
  • Alăptarea la cerere (adică, ori de câte ori copilul dorește, zi și noapte);
  • Alăptarea exclusivă - fără a oferi copiilor alimente sau băuturi suplimentare, chiar apă, cu excepția cazului în care este necesar din punct de vedere medical;
• Furnizarea de servicii de sănătate de susținere cu consiliere pentru alăptarea copilului în timpul tuturor contactelor cu îngrijitorii/părinții copiilor (în timpul vizitelor pentru examinări antenatale și postnatale, vizitelor în caz de boală sau pentru imunizare, etc.).
• Implicarea comunității, inclusiv grupuri de sprijin pentru mame cu activități de promovare și educație pentru sănătate în comunitate.

OMS recomandă tuturor persoanelor care trăiesc cu HIV, inclusiv femeilor însărcinate și mamelor care-și alăptează copii – să primească tratament ARV şi să urmeze recomandările pentru alimentaţia sugarilor.

      În contextul promovării alăptării și reducerea bolilor condiționate de nutriția copilului, Organizația Mondială a Sănătății și statele membre au aprobat obiectivele globale pentru îmbunătățirea nutriției materne, a sugarilor și copiilor mici, și se angajează să monitorizeze progresul. Obiectivele sunt vitale pentru identificarea domeniilor prioritare de acțiune și catalizarea schimbărilor globale.

Obiectivul global este: ”Creșterea ratei alăptării exclusive în primele 6 luni la cel puțin 50%”

Pentru realizarea obiective menționate este necesar de efortul consolidat al tuturor membrilor societății. Organizația Mondială a Sănătății recomandă țărilor implementarea acțiunilor de promovarea, susținere și încurajare a femeilor, pentru a spori rata de alăptare.

Sfaturi pentru mamele care alăptează:

• Alăptatul trebuie pregătit încă de la începutul sarcinii. Astfel, în primele luni de sarcină este de preferat renunţarea la sutien. Sânii trebuie spălaţi zilnic cu apă, fără săpun.
• În ultimele săptămâni de sarcină, laptele este deja format, şi este nevoie de stimularea zilnică a mamelonului, pentru a stimula canalele galactofore.
• Pentru o secreţie lactată optimă, mama trebuie să fie relaxată, să aibă un climat familial adecvat, să dorească să alăpteze.
• După naştere copilul trebuie pus la sânul mamei cât mai repede posibil, chiar în primele 30 de minute, cel târziu la 4-6 ore.
• Între alăptări nu se dă nici ceai, nici alt fel de lapte. Se evită şi folosirea suzetei;
• NU se stabilesc ore fixe pentru alăptat. Acesta trebuie să fie iniţiat LA CERERE! În prima lună se formează un program conform personalităţii copilului dumneavoastră;
•  La fiecare alăptare trebuie să fie alternarea din ambii sâni. Se suge dintr-un sân până se goleşte, apoi se trece la celălalt sân până se satură copilul. La suptul următor, se începe cu al doilea sân, în care a rămas lapte;
• În timpul alăptării, greutatea sânilor creşte prin lapte, de aceea se recomandă purtarea unor sutiene mai largi, cu bretele neelastice, pentru evitarea întinderii sânilor;
• Sânii se spală numai cu apă fiartă şi răcită. Săpunul, antisepticele şi alcoolul sunt interzise;
• Alimentaţia mamei trebuie să fie una echilibrată cantitativ şi calitativ cu un plus caloric de 500 kcal/zi faţă de raţia obişnuită a mamei;
•  Nu se recomandă diete de slăbire. Alimente care trebuie evitate în timpul alăptării, deoarece dau alergii, sunt: căpşunile, pepenele galben, fragii. Alimente care nu se consumă în cantităţi mari, deoarece dau un miros şi un gust neplăcut laptelui de mamă sunt: conopida, fasolea, usturoiul. Alimente dăunătoare: prăjeli, conservanţi, afumături, mezeluri, băuturi acide sau foarte dulci, excesul de sare;
• Majoritatea medicamentelor luate de mama care alăptează trec în laptele matern în cantităţi foarte mici - aproximativ 1% din doza administrată, deci în marea majoritate a cazurilor, mamele nu trebuie să întrerupă alăptarea pentru a-şi lua medicaţia;
•  Se interzic categoric fumatul, consumul de alcool şi cofeină, deoarece eliminate prin lapte în cantităţi mari au efecte nocive asupra sănătății copilului.

10 beneficii ale alimentației la sân pentru copil

1. Asigură o creştere fizică şi psihică echilibrată.
2. Protejează copilul de infecţii microbiene, virotice şi fungice şi reduce severitatea desfăşurării lor.
3. Este uşor digerabil, are temperatură optimă, este steril.
4. Reduce riscul enterocolitei necrozante şi a retinopatiei la prematuri.
5. Reduce riscul diabetului zaharat de tip I şi tip II (mai ales alăptarea exclusivă timp de 6 luni).
6. Reduce riscul obezităţii şi al hipercolesterolemiei,  previne malnutriţia, reduce riscul anemiei feriprive.
7. Reduce riscul dezvoltării limfomului, leucemiei, bolii Hodgkin, ale bolilor intestinale cronice (boala Crohn, colita ulceroasă, celiachie) în copilărie şi a bolilor cardio-vasculare din perioada de adult.
8. Reduce riscul morţii subite, al alergiei şi al astmului bronşic dacă alăptarea durează cel puţin 4 luni.
9. Favorizează dezvoltarea muşchilor feţei, a dentiţiei şi a vorbirii, asigură o dezvoltare cerebrală, cognitivă şi vizuală optimă.

Interdependenţa reciprocă prin alăptare, a mamei şi copilului, fundamentează legătura mamă - copil şi reduce tulburările emoţionale şi de adaptare a copilului în adolescenţă.

Bolile netransmisibile (BNT) cauza principală a morbidității, dizabilității și mortalității. BNT, precum bolile cardiovasculare, cancerele, bolile respiratorii cronice și diabetul zaharat sunt determinate în principal de cinci factori de risc modificabili - consumul de tutun, alimentația nesănătoasă, inactivitatea fizică, consumul dăunător de alcool și poluarea aerului.

In contextul celor expuse, provocările demografice și inegalitățile în materie de sănătate, asociate cu acţiunea multiplă a factorilor de risc biologici, de mediu, comportamentali compromit starea de sănătate a populației la toate etapele vieții și contribuie în mare măsură la dezvoltarea bolilor netransmisibile - principala cauză de deces în lume.

Republica Moldova se clasifică printre țările cu cea mai înaltă rată a mortalității generale în regiunea europeană, determinată în special de BNT. Pe parcursul a mai multor ani, în structura mortalităţii pe cauze de deces în țară, rămân predominante bolile aparatului circulator, urmate de tumori, bolile aparatului digestiv, traumele şi intoxicaţiile și bolile aparatului respirator.

Tema campaniei pentru 2020 este: “Responsabilitatea”, o forță crucială pentru buna guvernare, schimbarea politică și programatică.

Responsabilitatea implică monitorizarea angajamentelor și modul în care guvernele folosesc resursele, urmărirea politicilor și acțiunilor din sectorul public și privat pentru a identifica ce funcționează și de ce și unde este nevoie de acțiuni sporite pentru ca acestea să îndeplinească nevoile și drepturile de sănătate ale tuturor oamenilor.

Cu toții putem contribui la asigurarea faptului că angajamentele se traduc în ținte îndeplinite, pentru a readuce înapoi atenția asupra epidemiei BNT. Societatea civilă, mediul academic și sectorul privat, toate au un rol important. Acțiuni de responsabilizare mai mari în sectoare pot ajuta la eliminarea decalajului evident de responsabilitate pentru progresele înregistrate în BNT.

Începând cu 2020, Săptămâna globală de acțiune în materie de BNT atrage energie, inspirație, și adăugă o doză suplimentară de optimism orientat către acțiune.

       Se estimează că BNT vor crește cu 17% până în 2025 - deci timpul de a acționa este acum! Acțiunile pot fi mari sau mici - puterea Săptămânii globale pentru acțiune crește prin colaborarea între țări și sectoare spre un obiectiv comun: reducerea mortalității și bolilor prevenibile și îmbunătățirea sănătății și echității în întreaga lume.

Cine este în pericol de a suferi de BNT?

Persoanele din toate grupele de vârstă, regiuni și țări sunt afectate de BNT. Aceste afecțiuni sunt adesea asociate cu persoanele mai în vârstă, dar dovezile arată că 15 milioane din toate decesele cauzate de cancer au loc între vârsta de 30 și 69 de ani. Copiii, adulții și persoanele în vârstă sunt cu toții vulnerabili la factorii de risc care contribuie la apariția BNT, fie din cauza alimentației nesănătoase, inactivității fizice, expunerii la fumul de tutun sau a consumului nociv de alcool.

Prima zi Internațională a aerului curat pentru un cer albastru va avea loc pe 7 septembrie 2020.

Încurajată de interesul din ce în ce mai mare al comunității internaționale pentru aerul curat și subliniind necesitatea depunerii eforturilor suplimentare pentru îmbunătățirea calității aerului, inclusiv reducerea poluării aerului, protejarea sănătății umane, Organizația Națiunilor  Unite a decis să desemneze 7 septembrie drept Zi Internațională a Aerului curat pentru un cer albastru.

Obiectivele zilei sunt:

1. Creșterea gradului de conștientizare a publicului la toate nivelurile - individual, comunitar, și guvernamental - că aerul curat este important pentru sănătate, productivitate, economie și mediu.
2. Demonstrarea legăturii strânse a calității aerului cu alte provocări de mediu / dezvoltare, cum ar fi - în primul rând - schimbările climatice și obiectivele globale de dezvoltare durabilă.  
3. Promovarea și facilitarea soluțiilor care îmbunătățesc calitatea aerului prin împărtășirea celor mai bune practici, inovații și istorii de succes.
4. Unirea diverșilor actori internaționali care lucrează pe acest subiect pentru a forma o alianță strategică focusată pe abordări naționale, regionale și internaționale pentru un management eficient al calității aerului.

Organizația Națiunilor Unite la 19 decembrie 2019 a adoptat rezoluția de a organiza Ziua Internațională a Aerului Curat pentru un cer albastru, în cea de-a 74-a sesiune și a invitat Organizația Națiunilor Unite pentru Mediu să faciliteze respectarea Zilei Internaționale, în colaborare cu alte organizații relevante.

Prima marcare va stabili un precedent pentru a celebra anual aerul curat.

Impactul poluării aerului asupra sănătății și climei

Impact asupra sănătății: particule minuscule, invizibile, de poluanți pătrund adânc în alveolele pulmonare, ulterior fluxul sanguin. Acești poluanți sunt responsabili pentru aproximativ o treime din decesele provocate de accident vascular cerebral, boli respiratorii cronice și cancer pulmonar, precum și un sfert din decesele cauzate de atac de cord. Ozonul la sol, produs din interacțiunea multor poluanți diferiți în lumina soarelui, este, de asemenea, o cauză a astmului și a bolilor respiratorii cronice.

Impactul climatic: poluanții climatici de scurtă durată (SLCPs) au efecte asupra sănătății. Ei persistă în atmosferă  de la cîteva zile până la câteva decenii. Reducerea lor poate avea beneficii pentru sănătate și climă.

Prevenirea și reducerea poluării aerului pentru îmbunătățirea calității aerului la nivel global

Poluarea aerului este cel mai mare risc de mediu pentru sănătatea umană și una dintre principalele cauze de deces și boală ce pot fi evitate la nivel global, cu aproximativ 6,5 milioane de decese premature (2016) din întreaga lume atribuite poluării aerului interior și exterior. În țările în curs de dezvoltare, poluarea aerului afectează în mod disproporționat femeile, copiii și persoanele în vârstă. Populația cu venituri mici, este expusă nivelurilor ridicate de poluare a aerului înconjurător și poluării aerului în urma preparării alimentelor și încălzirii cu combustibil din lemn și pe bază de kerosen.

Poluarea aerului este o problemă globală cu impacturi de amploare datorate transportului său pe distanțe lungi. În absența unei intervenții semnificative, se estimează că numărul deceselor premature rezultate din poluarea aerului înconjurător va crește cu peste 50% până în 2050.

Societatea suportă un cost ridicat al poluării aerului din cauza impactului negativ asupra economiei, a productivității muncii, a costurilor  ridicate de sănătate și a turismului. Prin urmare, beneficiile economice ale investiției în controlul poluării aerului nu pot fi supraestimate. Justificarea economică pentru a acționa este evidentă și există soluții eficiente pentru a aborda poluarea aerului.

Calitatea slabă a aerului este o provocare în contextul dezvoltării durabile pentru toate țările, în special în orașele și zonele urbane din țările în curs de dezvoltare, cu niveluri de poluare a aerului care sunt mai mari decât limitele stabilite în Ghidurile Organizației Mondiale a Sănătății privind calitatea aerului. 

Unii poluanți ai aerului, cum ar fi carbonul negru, metanul și ozonul la nivelul solului, sunt, de asemenea, poluanți climatici de scurtă durată și sunt responsabili pentru o parte semnificativă a deceselor cauzate de poluarea aerului, precum și a impacturilor asupra culturilor și, prin urmare, a securității alimentare,  astfel încât reducerea lor are co-beneficii pentru climă.

Statele membre ale ONU recunosc necesitatea reducerii substanțiale a numărului de decese și boli cauzate de poluarea aerului cu substanțe chimice periculoase, a apei, solului până în 2030, precum și pentru a reduce impactul negativ pe cap de locuitor al mediului înconjurător al orașelor, inclusiv prin acordarea unei atenții speciale calității aerului și gestionării municipale a deșeurilor până în 2030.

Aerul curat este important pentru sănătatea și viața de zi cu zi a oamenilor, în timp ce poluarea aerului este cel mai mare risc de mediu pentru sănătatea umană și una dintre principalele cauze evitabile de deces și boală la nivel mondial. Poluarea aerului afectează în mod disproporționat femeile, copiii și persoanele în vârstă și are, de asemenea, un impact negativ asupra ecosistemelor.

Comunitatea internațională recunoaște că îmbunătățirea calității aerului poate contribui la atenuarea schimbărilor climatice și că eforturile de atenuare a schimbărilor climatice pot îmbunătăți calitatea aerului.

Inițiativa Clean Air a dus la angajamente în 2019 de la peste 50 de guverne naționale și 80 sub-naționale, reprezentând împreună peste 1 miliard de oameni, pentru a atinge o calitate a aerului sigură pentru cetățenii lor și pentru a alinia politicile privind schimbările climatice și poluarea aerului, până în 2030.

Obiectivele de dezvoltare durabilă și aerul curat

În documentul rezultat al Conferinței Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă, intitulat „Viitorul pe care îl dorim”, țările s-au angajat să promoveze politici de dezvoltare durabilă care susțin o calitate sănătoasă a aerului în contextul orașelor și așezărilor umane durabile.  De asemenea, Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, care prezintă o foaie de parcurs pentru realizarea dezvoltării durabile, protecția mediului și prosperitatea tuturor, recunoaște că reducerea poluării aerului este importantă pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

Aproximativ jumătate din estimările de 7-8 milioane de decese premature sunt cauzate anual de poluarea aerului interior, principala sursă fiind gătitul și încălzirea cu combustibili solizi - lemn și alți combustibili pe bază de biomasă - în urma incendiilor deschise. Cele două acțiuni care pot reduce semnificativ utilizarea biomasei și îmbunătățirea calității aerului din interior sunt utilizarea unor instalații eficiente de gătit / încălzire și combustibili mai curați. Din cele 193 de țări, 97 de țări au crescut procentul gospodăriilor care au acces la combustibili mai curați la mai mult de 85%.  Cu toate acestea, mai mult de jumătate din populația lumii trăiește în țări care au o rată de acces semnificativ mai scăzută la combustibili mai curați. Drept urmare, peste 3 miliarde de persoane continuă să folosească combustibili solizi și să deschidă focuri pentru gătit și încălzire. Chiar și cu un acces sporit la combustibili mai curați, gospodăriile pot opta pentru combustibili solizi datorită accesibilității și / sau fiabilității. În ciuda acestui fapt, utilizarea combustibililor solizi pentru a satisface cererea energetică a gospodăriei este factorul principal al impactului asupra sănătății în calitatea aerului.

Oamenii de știință cercetează legătura dintre Covid-19 și poluarea aerului

Cei care trăiesc în zone cu niveluri mai mari de poluare a aerului se confruntă cu un risc mai mare de infecție și prezintă simptome și manifestări Covid-19 mai severe. Pandemia a expus pericolele de a acționa izolat împotriva celor mai mari amenințări la nivel mondial, dar a evidențiat, de asemenea, potențialul unei acțiuni decisive pentru a produce schimbări pozitive.

 Într-un studiu care încă nu a fost revizuit de la egal la egal, cercetătorii de la Universitatea Harvard, Școala de Sănătate Publică T.H. Chan, au descoperit că nivelurile mai mari de particule fine, sau PM 2.5, sunt asociate cu rate de deces mai mari la Covid-19.

Republica Moldova

Eforturile conjugate a insituțiilor statului cît și a cetățenilor întru diminuarea poluării aerului, reglementarea sectorului transport și industrie a republicii ar avea un efect pozitiv și ar permite reducerea costurilor de sănătate direct influențate de calitatea aerului respirat.

Calitatea aerului atmosferic în Republica Moldova este influenţată de emisiile provenite din trei tipuri de surse poluante:

- Sursele staţionare fixe, care includ centralele electrotermice (CET-urile) şi cazangeriile, întreprinderile industriale în funcţiune;

- Sursele mobile, care includ transportul auto, feroviar, aerian, fluvial şi tehnica agricolă;

- Transferul transfrontalier de noxe.

Cei mai importanți poluanți rezultați din aceste procese sunt: oxizii de carbon, de sulf, de azot, particulele în suspensie, formaldehida, benz(a)pirenul etc. Poluarea spațiului aerian de la surse fixe și mobile nu este uniformă. Gradul de poluare a spațiului aerian urban este mai mare față de cel rural pe motivul existenței în orașe a întreprinderilor industriale majore, obiectivelor termo-energetice și termice și traficului intens al transportului auto.

Principala sursă de poluare a aerului atmosferic este transportul auto, cota căruia constituie cca 88% din emisiile totale de la sursele de poluare (fixe şi mobile) ale bazinului aerian. Din aceste surse provin emisii în cantităţi mari de hidrocarburi, oxizi de carbon, oxizi de azot şi de sulf, etc., în funcţie de diferiţi factori: calitatea combustibilului utilizat, starea tehnică a vehiculelor, numărul unităţilor de transport exploatat și termenul avansat de exploatare.

În Republica Moldova aerul poluat este al doilea factor de risc pentru bolile netransmisibile după consumul de tutun, cauzând 12%, ce constituie circa 4700 din decese. Sursele cele mai importante de poluare sunt: pentru aerul înconjurător –  transportul auto, pentru cel interior – sistemele de încălzire pe bază de combustibil solid și fumatul. Riscurile sunt cauzate de concentrații ridicate de PM₁₀ și PM_2,5, NO₂, CO și Concentrația media anuală de NO2 în mun. Chișinău constituie 0,05 mg/m3, față de valoarea admisă de 0,04mg/m³, din această cauză populația este expusă unui risc sporit, comparativ cu alte localități, de boli respiratorii și boli ale sistemului sangvin.