Tema evenimentului din anul curent este Asistenții medicali și diabetul.       

Diabetul este o boală cronică care apare atunci când pancreasul nu mai este capabil să producă insulină sau când organismul nu are capacitatea de a utiliza insulina pe care o produce și nivelul glucozei («zahărului») din sânge (glicemia) creşte peste normal.

Există trei tipuri principale de diabet:

Diabetul de tip 1 este numit diabet cu debut juvenil. De obicei este cauzat de o reacție autoimună în care sistemul de apărare al organismului atacă celulele care produc insulină. Persoanele cu diabet zaharat tip 1 produc foarte puțină insulină sau insuficientă. Boala poate afecta persoane de orice vârstă, dar de obicei se dezvoltă la copii sau adulți tineri.

Diabetul de tip 2 obișnuit să fie numit diabet non-insulino-dependent sau diabet cu debut la adulți reprezintă cel puțin 90% din toate cazurile de diabet. Se caracterizează prin rezistență la insulină și deficiență relativă de insulină, care pot fi prezente unul sau ambele în momentul diagnosticării diabetului.

Diabetul gestațional este o formă de diabet care constă în nivelul ridicat de glucoză în sânge în timpul sarcinii.

Semne și simptome

De multe ori, diabetul zaharat nu este depistat din fază incipientă, din cauza lipsei simptomelor. Creșterea nivelului de glucoză din sânge are loc lent, astfel că nu determină manifestări decât după un timp. Printre simptomele diabetului zaharat se numără:

• sete;

• urinare în cantitate mai mare decât de obicei (poliurie);

• apetit culinar ridicat (polifagie);

• oboseală.

În timp, odată cu evoluția bolii, simptomele se pot extinde și la nivelul altor sisteme, organe sau părți ale corpului:

• vedere încețoșată;

• furnicături sau amorțeală a membrelor;

• infecții ale pielii;

• infecții ale tractului urinar.

Factorii de risc:

• Istoricul familial

• Excesul ponderal

• Hipertensiunea

• Istoricul de diabet gestațional

• Vîrsta

Măsurile de prevenire și profilaxie a diabetului

Măsurile de profilaxie a diabetului sunt direcționate spre 2 obiective principale: reducerea factorilor de risc și evitarea declanșării bolii, și alt obiectiv - evitarea complicaţiilor bolii și a decesului prematur (profilaxia primară și secundară).

Gestionarea diabetului

Diabetul este o boală cronică, progresivă, dar persoanele cu diabet pot trăi o viață lungă și sănătoasă cu un bun management al diabetului. Aceasta include gestionarea nu numai a glicemiei, dar și a factorilor de risc pentru complicații, cum ar fi tensiunea arterială ridicată și nivelul colesterolului ridicat. Acestea pot fi gestionate cu o alimentație sănătoasă, activitate fizică regulată și utilizarea corectă a medicamentelor, așa cum este prescris de un medic. Persoanele cu diabet necesită acces la asistență medicală regulată și organizată, oferită de o echipă de specialiști calificați.

Prevenirea complicațiilor asociate diabetului:

1.   Verificați periodic nivelul glicemiei

2.  Stabiliți-vă un plan de viață sănătoasa:

3.Aveti grija de greutatea dvs.

4. Controlați-vă periodic tensiunea arteriala si nivelul grăsimilor din sânge

5.Consultati-va periodic medicul  diabetolog si cardiolog

 Ce trebuie să cunoști despre COVID-19 dacă ai diabet zaharat

Persoanele cu diabet zaharat sunt mai predispuse la infectarea de COVID-19?

• Persoanele cu diabet zaharat sunt mai predispuse la îmbolnăvirea gravă de  COVID-19 comparativ cu cele care nu au diabet

• Cu regret, persoanele cu diabet zaharat care se îmbolnăvesc de COVID-19 au un risc mai mare de deces comparativ cu cele fără diabet.

Dacă sufăr de diabet zaharat, ce trebuie să fac pentru a evita îmbolnăvirea de COVID-19?
- Spălați-vă frecvent pe mâini, evitați atingerea feței cu mâinile;

• Evitați contactul cu persoanele bolnave;

• Evitați vizitele familiei și a prietenilor care ar putea fi bolnavi;

• Stați întotdeauna la o distanță de cel puțin 3 metri de la orice altă persoană atunci când sunteți în afara casei;

• Minimizați și, dacă este posibil, evitați complet să mergeți în locurile aglomerate, precum magazinele, supermarketurile, farmaciile ș.a. Când este posibil, apelați la un prieten sau la o rudă care este sănătoasă să vă aprovizioneze cu cele necesare;

• Purtați  mască de protecție atunci când trebuie să plecați în zone aglomerate.

3. Ce ar trebui să fac dacă nu mă simt bine?

• Ar trebui să apelați imediat la medic;

 4. Trebuie să cunosc ceva în plus despre medicamentele pe care le administrez zilnic, în contextul  pandemiei COVID-19?

• Nu începeți și nu stopați administrarea a nici unui medicament fără a vă consulta cu medicul Dumneavoastră;

• Cel mai important lucru e să administrați medicamentele prescrise în mod regulat și să vă mențineți glicemia  sub control;

• Asigurați-vă că nu rămâneți fără medicamentul Dumneavoastră;

• La moment nu există dovezi care să ateste că medicamentele pe care le administrați zilnic trebuie oprite dacă vă infectați de COVID-19.

• Găsiți lucruri care vă ajută să vă relaxați, cum ar fi lectura, muzica sau mersul pe jos. Dacă simptomele devin prea grave, sau dacă experimentați o stare de anxietate sau depresie, apelați pentru ajutor: sunați prietenii, membrii familiei sau medicul Dumneavoastră.

Aveți grijă de sănătatea Dvs.!

.

Sloganul propus pentru acest an este „Renunță la fumat pentru o zi! În fiecare zi”.

Epidemia consumului de tutun

La nivel global consumul produselor din tutun este responsabil de peste 8 milioane de decese anual. Peste un milion de oameni mor din cauza expunerii la fumatul pasiv.

Aproximativ 80% din cei 1,1 miliarde de fumători din întreaga lume trăiesc în țările cu venituri mici și medii, unde sarcina bolii și a morții legate de tutun este cea mai mare.

Consumul oricărui produs ce conține tutun, fiind un factor de risc major.Fumatul, de asemenea afectează grav femeile însărcinate, provocând  naşteri premature şi greutate mică a copilului la naştere, iar la nou-născuţi creşte riscul apariţiei sindromului morţii subite a sugarului.

Fumatul este unul dintre cele mai acceptate obiceiuri în rândul adolescenților. Mai mult de un sfert dintre adolescenți sunt expuși la fumul de tutun la domiciliu.

Consumul de tutun și COVID – 19

Actualmente eforturile întregii lumi sunt îndreptate spre combaterea pandemiei de COVID-19, boală care afectează în special plămânii.Cauza este, că există o predispoziţie a fumătorilor de a face astfel de infecţii mai repede din cauza deficitului de apărare.

Este important de reținut, că:

• orice afecțiune ce sporește necesitatea de oxigen sau reduce capacitatea organismului de a-l utiliza în mod adecvat va expune pacienții unui risc mai înalt al consecințelor pneumoniei;

•  crește probabilitatea îmbolnăvirii fumătorilor cu COVID-19, deoarece fumatul înseamnă că degetele (și posibil și țigările contaminate) vin în contact cu buzele, ceea ce sporește posibilitatea de transmitere a virusului de pe mâini la gură;

•  Fumătorii pot deja avea boli pulmonare sau capacitate pulmonară redusă, ceea ce îi face mai vulnerabili de a dezvolta complicații grave sau de deces.

• Produsele de fumat, cum este narghilea, deseori implică utilizarea aceluiași muștiuc pentru mai multe persoane, ceea ce poate facilita răspândire infecției COVID-19;

Renunță la fumat pentru o zi! În fiecare zi

3 sfaturi pentru renunțarea la fumat:

Sfatul 1: Alcătuiți un plan de acţiune

 Sfatul 2: Consultarea unui specialist

 Sfatul 3: Renunţați dintr-o dată

Beneficiile renunțării la fumat:

Există beneficii imediate și pe termen lung pentru sănătate de renunțare la toți fumătorii:

• 20 de minute - ritmul cardiac și tensiunea arterială scad;

• 12 ore - nivelul de monoxid de carbon din sânge scade către normal;

• 2- 12 săptămâni - circulația și funcția pulmonară se îmbunătățesc;

• 1-9 luni - tusea și scurtarea respirației scad.

 Beneficiile pe termen lung apar după:

• 1 an - riscul de boală coronariană se reduce la jumătate față de cel al fumătorului;

• 5 ani - riscul de accident vascular cerebral se reduce către cel al nefumătorului;

• 10 ani - riscul de cancer pulmonar scade la jumătate față de cel al fumătorului, iar riscurile de cancer al gurii, al gâtului, al esofagului, al vezicii, al colului uterin sau al pancreasului descresc;

• 15 ani - riscul de boală coronariană devine egal cu cel al nefumătorului.

Ziua Națională de renunțare la fumat – este o oportunitate pentru fumători să renunțe la acest viciu dăunător pentru sănătatea proprie și a celor din jur

Ziua Mondială a comemorării victimelor traficului rutier oferă o oportunitate anuală de a crește gradul de conștientizare a impactului accidentelor rutiere asupra sănătății și vieții oamenilor și să sublinieze necesitatea inițierii și promovării eforturilor de control al acestei probleme importante.

În Republica Moldova, potrivit datelor Inspectoratului General al Poliției pe parcursul a nouă luni ale anului curent s-au înregistrat 1419 accidente în traficul rutier, în rezultatul cărora 168 persoane au decedat, iar altele 1609 au fost traumatizate.

Tema pentru Ziua Mondială a comemorării victimelor traficului rutier în 2020 este „Primii respondenți”, recunoscând bărbații și femeile altruiste care salvează, îngrijesc și susțin victimele accidentelor rutiere.

Obiectivele Zilei Mondiale a comemorării victimelor traficului rutier 2020 sunt de a oferi o platformă pentru victimele traficului rutier și familiile acestora pentru:

• amintirea de toți oamenii uciși și răniți grav pe drumuri;

• recunoașterea activității cruciale a serviciilor de urgență;

• atragerea atenției asupra răspunsului legal la decese și vătămări rutiere culpabile;

• pledarea pentru un sprijin mai bun pentru victimele traficului rutier și familiile victimelor;

• promovarea de acțiuni bazate pe dovezi pentru a preveni și a opri viitoarele decese și răni din traficul rutier.

Mesajele cheie:

• Coliziunile rutiere ucid și rănesc milioane de oameni în fiecare an

• Pot fi prevenite decesele și rănile din trafic

• Acordarea de asistență și îngrijire victimelor rănite și familiilor îndurerate ar trebui să fie o parte integrantă a răspunsului după accident

• Un angajament politic puternic este esențial pentru abordarea crizei globale a siguranței rutiere

Factori ce condiționează creșterea riscului accidentelor rutiere:

*Accelerarea vitezei

*Conducerea sub influența alcoolului și a altor substanțe psihoactive

*Neutilizarea căștilor de motocicletă, centurilor de siguranță și scaunelor    pentru copii

*Conducere neatentă

*Infrastructură rutieră nesigură

*Vehicule nesigure

*Îngrijire inadecvată după accident

*Aplicarea inadecvată a legislației rutiere

Pe 12 noiembrie este marcată Ziua Mondială a Pneumoniei.Anul 2020 marchează această zi în condiție de Pandemie de covid-19,fapt ce a cauzat o creștere dramatică a deceselor condiționate de pneumonie.

Pneumonia este cel mai mare ucigaș infecțios al adulților și copiilor, ce a luat viața a peste 2,5 milioane de oameni, inclusiv 672.000 de copii în anul 2019. 

Pandemia de COVID-19 ar putea adăuga alte 1,9 milioane la numărul total de decese.

În Republica Moldova pneumonia constituie o problemă importantă de sănătate publică, caracterizată cu indicatori destul de ridicați ai morbidității și mortalității, in deosebi la copii până la 5 ani.Se estimează că pneumonia este cauzată de agenți infecțioși, inclusiv viruși, bacterii și ciuperci

Factori de risc

                In timp ce majoritatea copiilor sănătoși pot lupta împotriva infecției cu imunitatea lor naturală, copiii ale căror sisteme imunitare sunt compromise sunt la un risc mai mare de a dezvolta pneumonie. Sistemul imunitar al unui copil poate fi slăbit de malnutriție sau subnutriție, în special la sugari care nu sunt alăptați exclusiv la sân.

Bolile preexistente, cum ar fi infecțiile simptomatice ale virusului HIV și rujeolei, cresc, de asemenea, riscul unui copil de a contracta pneumonie.

          De asemenea, factorii de mediu, precum: poluarea aerului din interior cauzată de gătit și încălzire cu combustibili din biomasă (cum ar fi lemn sau bălegar); traiul în case aglomerate, tabagismul părinților, sporesc sensibilitatea copilului la pneumonie

Ce se poate face pentru a preveni pneumonia?

Alăptarea

Alăptarea exclusivă în primele 6 luni de viață .

Nutriție

Nutriția adecvată ajută la asigurarea unui sistem imunitar funcțional pentru a proteja copiii de pneumonie, precum și alte boli.

Imunizarea

Vaccinurile sunt cunoscute ca fiind una dintre cele mai bune investiții în domeniul sănătății publice.

Majoritatea dintre cele mai periculoase forme de pneumonii la copii pot fi prevenite prin vaccinare:

• Streptococcus pneumoniae (pneumococ).

• Haemophilus influenzae tip b (Hib).

• Pertussis (tuse convulsivă).

• Rujeola.

• Pneumococcus.

Apa, sanitația și igiena

Apa, sanitația și intervențiile de igienă sunt esențiale pentru prevenirea răspândirii pneumoniei, diareii și a altor boli.

Aer curat

Reducerea poluării aerului diminuează riscul de apariție a pneumoniei severe la copii.

Accesul la îngrijire și tratament

Strategiile eficiente, integrate de management al cazurilor, asigură copiilor un diagnostic corect, adecvat și în timp util și respectiv – un tratament optim pentru pneumonie. Îmbunătățirea accesului la servicii și creșterea gradului de conștientizare și a cererii de îngrijire în cadrul comunităților, este crucială pentru controlul bolii.

Ziua Mondială a Pneumoniei este o oportunitate de a acționa în numele tuturor copiilor lumii și de a oferi familiilor de pretutindeni instrumentele de care au nevoie pentru a preveni și trata pneumonia și alte boli.

Cu toții avem un rol de jucat pentru a pune capăt deceselor cauzate de pneumonie infantilă prevenibilă până în anul 2020

Din anul 2010, accidentul vascular cerebral (AVC) este declarat drept o urgenţă de sănătate publică la nivel global de Organizația Mondială a Accidentului Cerebral Vascular (World Stroke Organization). Motivul este că în lume la fiecare două secunde o persoană suferă un AVC şi la fiecare cinci secunde cineva va deceda din cauza unui AVC.

AVC reprezintă a doua cauză de deces la nivel mondial şi o cauză frecventă de handicap pentru adulți.

Statisticile din Republica Moldova arată că, AVC este cauza principală de handicap la populația adultă din Republica Moldova, 13% dintre pacienți sunt de vârstă aptă de muncă, iar o treime din victimele AVC - ului sunt persoane social active. Tot AVC - ul reprezintă a doua cauză de apariţie a demenţei, depresiei şi cea mai frecventă cauză de epilepsie la vârstnici.

Accidentul vascular cerebral este generat de mai mulţi factori de risc etiologici: hipertensiunea arterială sau alte maladii cardiovasculare, precum boala ischemică, infarctul miocardic; patologia reumatologică, arterioscleroza, precum şi de alte cauze, cum ar fi stilul de viață nesănătos și faptul că oamenii sunt prea puțin informați.

Ziua Mondială de prevenire a accidentului vascular cerebral marcată pe 29 octombrie, îndeamnă oamenii să se miște pentru a preveni accidentul vascular cerebral: 30 de minute de exerciții fizice de cinci ori pe săptămână vor reduce riscul AVC .

Cum vă puteți alătura Mișcării

Pasul 1. Faceți cele mai amuzante mișcări ale DVS! Puneți împreună o secvență de dans cu patru mișcări de dans. Puteți să vă bazați pe cultura locală de dans sau să folosiți mișcările ale campaniei.

Pasul 2. Înregistrați-vă rutina de dans pe telefonul mobil.

Pasul 3. Distribuiți videoclipul dvs. de dans pe social media etichetând trei prieteni cu acest mesaj: „Am luat provocarea de dans pentru a crește gradul de conștientizare și a prevenirii accidentului vascular cerebral”.

Pasul 4. Continuă!

Un accident vascular cerebral se poate întâmpla oricui, oricând și oriunde. Astăzi accidentul vascular cerebral este principala cauză de invaliditate la nivel mondial și a doua cauză principală de deces, dar aproape toate accidentele vasculare cerebrale ar putea fi prevenite.

Fapte și cifre despre accident vascular cerebral

• Accidentul vascular cerebral este o afecțiune în care alimentarea cu sânge a creierului este întreruptă, rezultând în foamete de oxigen, leziuni ale creierului și pierderea funcției. Accidentul vascular cerebral poate provoca leziuni permanente, inclusiv paralizie parțială și afectarea vorbirii, înțelegerii și memoriei. Măsura și localizarea daunelor determină gravitatea accidentului vascular cerebral, care poate varia de la minim la catastrofal.
• Accidentul vascular cerebral a atins deja proporții epidemice. La nivel global, 1 adult din 4 persoane cu vârsta peste 25 de ani va avea un accident vascular cerebral în timpul vieții.
• Accidentul vascular cerebral este principala cauză de deces și invaliditate la nivel global.
• Unul dintre principalele procese ale bolii care duc la accident vascular cerebral este ateroscleroza. Incidența accidentului vascular cerebral crește semnificativ odată cu vârsta. Există mulți alți factori de risc, inclusiv consumul de tutun, inactivitatea fizică, alimentație nesănătoasă, consumul nociv de alcool, hipertensiune, fibrilație atrială, niveluri ridicate de lipide din sânge, obezitate, sex masculin, dispoziție genetică și factori psihologici.
• Supraviețuitorii se pot confrunta cu dizabilități variate, inclusiv dificultăți de mobilitate și vorbire, precum și modul în care gândesc și simt. Accesul rapid la tratament salvează vieți și îmbunătățește recuperarea accidentului vascular cerebral.

Accident vascular cerebral și obiectivul de dezvoltare durabilă 3

Până la 90% din accidentele vasculare cerebrale ar putea fi prevenite prin abordarea factorilor de risc, inclusiv hipertensiune, dietă, fumat și exerciții fizice. Acțiunea preventivă asupra accidentului vascular cerebral ar contribui, de asemenea, la o reducere masivă a accidentului vascular cerebral și ar contribui la obiectivele globale de a reduce bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul și alte cauze semnificative de deces și suferință la nivel mondial.

Riscuri de accident vascular cerebral și prevenire

Hipertensiune arterială

Tensiunea arterială crescută afectează aproximativ jumătate din oamenii din lume și de multe ori nu prezintă simptome vizibile. Netratată, dăunează vaselor de sânge și poate duce la o serie de boli grave, inclusiv accident vascular cerebral. Mai mult de jumătate din toate accidentele vasculare cerebrale sunt asociate cu hipertensiune arterială. O simplă verificare a tensiunii arteriale poate determina dacă aveți tensiune arterială crescută, iar un profesionist din domeniul sănătății vă poate sfătui dacă starea dumneavoastră poate fi gestionată cu modificări ale stilului de viață și / sau cu medicamentele potrivite. 

Sedentarismul

1 milion de accidente vasculare cerebrale pe an sunt legate de inactivitatea fizică, iar prin exercițiul recomandat în fiecare săptămână veți reduce riscul de accident vascular cerebral. Doar 30 de minute de activitate fizică de cinci ori pe săptămână poate reduce riscul de accident vascular cerebral cu 25%.

Alimentația

Peste jumătate din accidentele vasculare cerebrale sunt legate de o alimentație nesănătoasă, dar modificările dietetice mici pot face o mare diferență în reducerea riscului.  A face alegeri alimentare bune va ajuta la menținerea unei greutăți sănătoase, să reducerea tensiunii arteriale și la reducerea colesterolului, toate acestea vor ajuta la prevenirea accidentul vascular cerebral. Cea mai bună dietă pentru prevenirea accidentului vascular cerebral este o alimentație care se bazează în principal pe legume și fructe, cu cantități mici de carne și pește. 

Greutatea corporală

A fi supraponderal este unul dintre primii zece factori de risc pentru accident vascular cerebral și este asociat cu aproape 1 din 5 atacuri cerebrale. A fi catalogat ca supraponderal crește riscul de accident vascular cerebral cu 22%, iar dacă sunteți obez, riscul crește cu 64%. Acest lucru se datorează faptului că greutatea prea mare crește riscul de hipertensiune arterială, boli de inimă, colesterol ridicat și diabet de tip 2, care contribuie la un risc mai mare de accident vascular cerebral. Menținerea unei greutăți sănătoase va ajuta la reducerea riscului de accident vascular cerebral.

Fibrilație arterială (FA)

Fibrilația arterială este o afecțiune în care bătăile inimii sunt neregulate și adesea foarte rapide. Lăsată netratată, FA este un factor major de risc pentru accident vascular cerebral. Persoanele cu FA au de cinci ori mai multe șanse de a suferi un accident vascular cerebral decât populația generală. Accidentele vasculare cerebrale cauzate de FA sunt mai susceptibile de a fi fatale sau de a provoca dizabilități grave. Accidente vasculare cerebrale legate de AF sunt, totuși, extrem de prevenibile. 

Consumul de tutun

Consumul de tutun crește riscul de a suferi un accident vascular cerebral. Persoanele care fumează 20 de țigări pe zi au de șase ori mai multe șanse de a suferi un accident vascular cerebral în comparație cu nefumătorii. Renunțarea va reduce riscul de accident vascular cerebral și o serie de alte boli. Dacă locuiți cu un nefumător, renunțarea va reduce și riscul de accident vascular cerebral.

Consumul de alcool

Consumul în exces de alcool în mod regulat, fie că consumul „unic” poate crește riscul de accident vascular cerebral. Consumul excesiv de alcool la nivel global este legat de peste un milion de accidente vasculare cerebrale în fiecare an. 

Colesterolul

Colesterolul este o substanță grasă care circulă în sânge. Colesterolul este conținut în alimentele pe care le consumăm - mai ales în grăsimi saturate. Cea mai mare parte a colesterolului din corp este produs în ficat și este transportat în sânge de proteinele cunoscute sub numele de lipoproteine. Există două tipuri de lipoproteine - lipoproteine cu densitate mică (LDL) și colesterol cu densitate mare (HDL). Accidentul vascular cerebral este legat de un nivel ridicat de colesterol LDL. Colesterolul LDL poate fi gestionat prin modificări ale stilului de viață și / sau medicamente. Un test de sânge vă poate spune care sunt nivelurile de colesterol.

Diabetul

1 din 5 persoane care au un accident vascular cerebral sunt diabetice. Accidentul vascular cerebral și diabetul împărtășesc mulți factori de risc, dintre care  majoritatea pot fi abordați prin modificări ale stilului de viață și / sau medicamente. Diabetul este diagnosticat de un medic folosind un test simplu de sânge. Dacă aveți diabet, este important să discutați cu medicul dumneavoastră despre riscul de accident vascular cerebral și despre modul de gestionare a acestuia. Diabetul poate fi tratat cu medicamente, dietă și exerciții fizice.

Depresia și stresul

Aproximativ 1 din 6 atacuri cerebrale sunt legate de sănătatea mintală. Depresia și stresul sunt legate de un risc de două ori mai mare de accident vascular cerebral și TIA (mini accident vascular cerebral), în special la adulții de vârstă mijlocie și mai în vârstă.

Accidentul vascular cerebral (AVC) reprezintă una din principalele cauze de morbiditate şi mortalitate pe plan mondial şi cea mai importantă cauză de dizabilitate pe termen lung în Europa, iar modificările demografice au dus la o creştere atât a incidenţei, cât şi a prevalenţei afecțiunii.

Acestea sunt doar câteva dintre argumentele pentru care, astăzi, cu ocazia Zilei Mondiale a Accidentului Vascular Cerebral, Agenția Națională pentru Sănătate Publică recomandă populaţiei:

• Verificați tensiunea arterială; 
• Reduceți nivelul de colesterol; 
• Fiți activ fizic. 
• Adoptați o alimentație bogată în fructe și legume; 
• Renunțați la fumat. 
• Controlați greutatea corporală. 
• Reduceți consumul de alcool.
• Gestionați stresul. 

Recunoașterea imediată a semnelor unui accident vascular cerebral este extrem de importantă, întrucât tromboliza intravenoasă nu poate fi efectuată decât în primele 4 ore și jumătate de la debutul primelor semne. Astfel, orice pacient care dezvoltă brusc asimetrie a feței, scădere de forță musculară cu slăbiciune a unui braț sau/și a unui picior, tulburare de vorbire sau tulburare de coordonare a membrelor ar trebui să se prezinte de urgență la spital.

Simptomele accidentului vascular cerebral:

slăbiciune bruscă;

amorțire a feței, brațului sau a piciorului, cel mai adesea pe o parte a corpului;

confuzie și dificultate de vorbire;

dificultate de a vedea cu unul sau ambii ochi;

dificultăți de mers, amețeli, pierderea echilibrului sau coordonării;

dureri de cap severe, fără o cauză cunoscută;

leșin sau inconștiență.

Potrivit Planului de Acțiune pentru AVC în Europa pentru anii 2018-2030, până în anul 2030 se prevede:

• Reducerea numărul absolut de accidente vasculare cerebrale în Europa cu 10%.
• Tratarea a 90% dintre pacienții cu accident vascular cerebral din Europa într-o unitate de AVC ca primul nivel de îngrijire.
• Toate statele din UE sunt obligate să aibă planuri naționale de AVC care să cuprindă întregul lanț de îngrijire.
• Implementarea pe deplin a strategiilor naționale pentru intervențiile multisectoriale de sănătate publică, promovând și facilitând un stil de viață sănătos și reducând factorii de mediu (inclusiv poluarea aerului), socio-economici și educaționali care cresc riscul de accident vascular cerebral.

AVC este o problema majoră medicală şi socială atât în lume cât şi în Republica  Moldova. Astfel devine evidentă necesitatea de a consolida toate eforturile în domeniul profilaxiei AVC, implementarea strategiilor de profilaxie si tratament în faza acută pentru a minimaliza impactul acestuia asupra societății.