Studiile recente au demonstrat că donarea de sânge este o procedură sigură și benefică pentru sănătate: acest gest reduce cu 30 la sută riscurile apariției bolilor cardiovasculare. Donatorii de sânge trăiesc mai mult decât ceilalți oameni și au un sistem imunitar mai puternic. În plus, fiecare voluntar este suspus unor analize gratuite: le este măsurată tensiunea arterială, ritmul cardiac, temperatura corpului și nivelul de hemoglobină.

În acest an, țara are nevoie de 75.000 de donări de sânge și componente sanguine. Această cantitate va permite menținerea rezervelor naționale de sânge şi produse sanguine. „Desigur toate cele 75.000 de donări nu se recoltează într-o singură zi sau lună, acestea fiind necesare pe parcursul anului sau lunar câte 6.250 de donări, zilnic raportate la 250-300. Potrivit datelor statistice, la sfârșitul anului 2018 dispuneam de 94 la sută de donări voluntare de sânge și componente sanguine. Numărul de donatori sistematici și voluntari a crescut cu 30 %, în comparație cu 2017. În prezent dispunem de 30 de donatori voluntari și sistematici de categoria II şi de 26 de donatori voluntari și sistematici de categoria I. Cu certitudine că numărul lor în 2020 va fi mult mai mare deoarece anual cifra donatorilor crește. Desigur, este complicat pentru unii să mențină această fidelitate, din cauza situațiilor care parvin în viața lor personală, legate de familie, migrație, însă ne bucură faptul că tot mai mulți moldoveni devin donatori fideli.”, a menționat Svetlana Cebotari, directoarea Centrului Național de Transfuzie a Sângelui.

Cele 450 ml de sânge donate se substituie în primele 48 de ore după donare prin întrebuințarea lichidelor. Cu cât mai multe lichide (apă potabilă, sucuri, compoturi) vom folosi, cu atât mai repede se va reface volumul circulant de sânge. Eritrocitele se restabilesc într-o perioadă de până la 50 de zile, de aici vine și reglementarea de a dona sânge o dată la două luni sau 60 zile.

                                                 Trofimova Lucreția,medic de familie.

7 iunie 2022, marchează Ziua Mondială a Siguranței Alimentelor, care vine să consolideze apelul pentru întărirea angajamentului faţă de siguranţa alimentară ce presupune absenţa riscurilor alimentare care ar putea afecta sănătatea consumatorilor. Aceste riscuri pot fi de natură microbiologică, chimică sau fizică şi adesea nu pot fi observate cu ochiul liber. Bacteriile, virusurile sau reziduurile de pesticide sunt doar câteva exemple. Alimentele nesigure care conțin bacterii dăunătoare, viruși, paraziți sau substanțe chimice, cauzează mai mult de 200 de boli - de la diaree la cancer.

Tema din acest an, „Alimente mai sigure,sanatate mai buna”, subliniază faptul că producția și consumul de alimente sigure are beneficii imediate și pe termen lung pentru oameni, planetă și economie.

Siguranţa alimentară deţine un rol esenţial în menţinerea hranei în starea adecvată la fiecare etapă din lanţul alimentar: de la producţie, recoltare, procesare, depozitare, distribuţie până la preparare şi consum.

Ziua Mondială a Siguranței Alimentelor marcată la 7 iunie 2022 își propune să atragă atenția și să inspire acțiuni care să ajute la prevenirea, detectarea și gestionarea riscurilor alimentare, contribuind la securitatea alimentară, sănătatea umană, prosperitatea economică, agricultură, acces pe piață, turism și dezvoltare durabilă.  

Siguranța alimentară este o responsabilitate comună între guverne, producători și consumatori. Toată lumea are un rol de jucat de la fermă la masă pentru a se asigura că alimentele pe care le consumăm sunt sigure și sănătoase. Prin Ziua Mondială a Siguranței Alimentelor, OMS lucrează pentru a integra siguranța alimentară în agenda publică și pentru a reduce povara bolilor de origine alimentară la nivel global. Siguranța alimentară este contribuția tuturor.

Cu o statistică de 600 de milioane de îmbolnăviri din cauze alimentare, anual, hrana nesigură reprezintă o amenințare pentru sănătatea umană și economie, afectând în mod disproporționat persoane vulnerabile și marginalizate, în special femei și copii, migranți și populații afectate de conflicte. În fiecare an, cel puțin o persoană din zece se îmbolnăvește după îngerarea de mâncare contaminată, aceasta fiind responsabilă de 420 000 de decese care pot fi prevenite. Copiii cu vârsta sub 5 ani constituie 40% din sarcina bolii transmisibile de alimente, cu 125 000 de decese în fiecare an.

Pandemia a intensificat accentul pe probleme legate de siguranța alimentelor, cum ar fi igiena, rezistența antimicrobiană, bolile zoonotice, schimbările climatice, frauda alimentară și potențialele beneficii ale digitalizării sistemelor alimentare. De asemenea, a identificat puncte slabe sau vulnerabilități în producția și sistemele de control al produselor alimentare.

Eforturile concentrate privind siguranța alimentelor vor ajuta țările să atenueze impactul socio-economic al pandemiei și să le sporească rezistența pe termen lung, facilitând și accelerând comerțul cu alimente, contribuind la prevenirea următoarei pandemii zoonotice și transformarea sistemelor alimentare.

OMS estimează că anual peste 600 de milioane de oameni se îmbolnăvesc și 420 000 mor din cauza consumului de alimente contaminate cu bacterii, viruși, paraziți, toxine sau produse chimice. Aceste cifre reprezintă doar „vârful aisbergului”, deoarece datele cuprinzătoare de supraveghere pentru bolile de origine alimentară nu sunt disponibile peste tot. Atunci când alimentele nu sunt sigure, oamenii nu pot beneficia de valoarea lor nutritivă.

Urbanizarea și schimbările în obiceiurile consumatorilor, inclusiv călătoriile, au crescut numărul persoanelor care cumpără și mănâncă alimente pregătite în locuri publice. Globalizarea a declanșat cererea crescândă a consumatorilor pentru o varietate mai largă de alimente, rezultând un lanț alimentar global din ce în ce mai complex și mai lung.

Pe măsură ce populația lumii crește, intensificarea și industrializarea agriculturii și a producției animale pentru a satisface cererea tot mai mare de alimente creează atât oportunități, cât și provocări pentru siguranța alimentelor.Se prevede că schimbările climatice vor avea un impact asupra siguranței alimentelor.

Aceste provocări creează o responsabilitate mai mare asupra producătorilor și manipulatorilor de alimente pentru a asigura siguranța alimentelor. Incidentele locale pot evolua rapid în situații de urgență internațională datorită vitezei și gamei de distribuție a produselor. În ultimul deceniu au apărut focare grave de boli transmisibile de alimente pe fiecare continent, adesea amplificate de comerțul globalizat.

Prin Ziua Mondială a Siguranței Alimentelor, OMS își continuă eforturile de a integra siguranța alimentară în agenda publică și angajează toți actorii din lanțul alimentar - de la producție la consum - pentru a promova conștientizarea siguranței alimentare și a lua măsuri concrete pentru a reduce povara bolilor de origine alimentară.

Astfel, OMS lansează următoarele apeluri la acţiune:

• Asigură-te că e sigur! - Guvernele trebuie să asigure alimente sigure şi nutritive pentru toţi;
• Cultivă-le în siguranţă! - Producătorii din agricultură şi sectorul alimentar trebuie să adopte bune practici;
• Păstrează-le în siguranţă! - Operatorii trebuie să se asigure că mâncarea este sigură;
• Mănâncă în siguranţă! - Toţi consumatorii au dreptul la mâncare sigură, sănătoasă şi nutritivă;
• Uniţi-vă pentru siguranţă! - Siguranţa alimentară este o responsabilitate comună.

Tabacismul în prezent a obținut proporții pandemice și constituie o problemă alarmantă pentru întreaga comunitate mondială. Procentul fumătorilor crește în țările sărace și în curs de dezvoltare.

Fumatul este o deprindere atit de răspîndită în cît oamenii rar se gîndesc la urmările lui.

Toxicitatea tutunului o resimte fiecare care încearcă pentru prima oară să fumeze. Din cauza tusei, amețelei, vomei nimeni nu poate fuma prima țigară pînă la capăt, în așa fel organismull se împotrevește substanțelor toxice din tutun.

Toate produsele din tutun, indiferent de calitatea lor, conțin mai multe substanțe chimice nocive, care dăumează organismului. Printre ele aste nicotina, care ajunge în sînge nu numai prin rețeaua capilarelor sanguine ale plămînelor dar și prin membrana mucozitară a cavității bucale, faringelui, esofagului și stomacului, unde fumul pătrunde împreună cu saliva. Nicotina influențează negative metabolismul în celule nervoase și dereglează funcția centrelor vitale, Fumul de tutun conține oxid de carbon care se leagă cu hemoglobina din sînge, substanță necesară la schimbul de gaze dintre organism și mediul înconjurător. Creșterea concentrației oxidului de carbon în sînge duce la slăbirea auzului, văzului, dereglarea mișcărilor, impune plămînii, inima și creerul să funcționeze mai intens. Substanțele toxice,ce se conțin în fumul de tutun nimerind în organism slăbesc memoria, atenția, il fac pe om mai nervos, excitabil, micșorează rezistența organismului la diferite infecții.

Mulți din fumători suferă de cefalee, amețeli, insomnie simptome caracteristice dereglării sistemului nervos.

Savanții au dovedit, că între fumat și unele boli cornice și acute( tuberculoza, boli alergice, gastro-intestinale, cardiovasculare, cancer) există o legătură directă.Fumătorii se îmbolnăvesc mai fregvent și fac boli cornice de două ori mai multe decît nefumători. Numărul de boli între fumători e de două ori mai mare decît printre nefumători. Deosebit de dăunător este acțiunea fumatului de tutun asupra organelor respiratorii. Fumatul inspirat excită căile respiratorii și dereglează funcția de protecție a membranei mucozitare, înlesnește pătrunderea în organism a diferitor microbi inclusiv a micobacteriilor Roch, care provoacă tuberculoza.

Aproape toți fumătorii suferă de așa numita bronșita a fumătorilor care în majoritatea cazurilor duce la apariția unor afecțiuni cronice de plămîni. Conform datelor unor savanți din 100 de cazuri de TBC și cancer pulmonar 95 și 90, respectiv, revin fumătorilor.

Fumătorii de 13 ori mai des se îmbolnăvesc de angor pectoral, de12 ori mai des de infarct miocardic. Fiecare al șaptelea om, care fumează mulți ani la rînd suferă de afecțiuni vasculare ca endarterită obliterantă.

Se interzice fumatul femeilor gravide. Nicotina influiențează asupra embrionului care reține și tulbură dezvoltarea copilului cu mult înainte de nașterea lui. Fumatul duce la mărirea procentului morbidității premature. Se interzice fumatul în perioada alaptării copilului la sîn.

Combaterea fumatului sa transformat într-o problemă socială serious.

La 12 mai, peste tot în lume, se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Nurselor. Genericul propus de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Consiliul Internaţional al Nurselor pentru anul 2014 este "Asistentul medical - o forţă pentru schimbare, o resursă vitală pentru sănătate" şi subliniază faptul că sănătatea populaţiei depinde în foarte mare măsură de concordanţa între nevoile de servicii de îngrijiri şi numărul, pregătirea corespunzătoare, profesionalismul şi gradul de motivaţie al asistenţilor medicali din întreaga lume.

Istoricul celebrării acestui eveniment datează din secolul al XIX-lea. Momentul care a generat revitalizarea sistemului sanitar a fost condiţionat de activitatea unei infirmiere voluntare, care a salvat numeroase vieti în spitalele de campanie. Este vorba despre Florence Nightingale, care, ulterior, devine precursoarea serviciului sanitar modern. De menţionat că, datorită ambiţiei şi devotamentului de care a dat dovadă, spitalele secolului al XIX-lea s-au transformat în instituţii de tratament adecvate, dotate din punct de vedere sanitar şi cu personal de specialitate.

Celebrarea Zilei Internaţionale a Nurselor începe din anul 1965, însă abia în 1974 este aleasă oficial data de 12 mai, ziua de naştere a celei mai cunoscute asistente medicale, Florence Nightingale, prima care a reformat domeniul de activitate al asistentelor medicale şi a pus bazele nursingului modern.

În Republica Moldova, prin decizia Ministerului Sănătăţii, Ziua Internaţională a Nurselor este sărbătorită începând cu anul 1994. Ţinem să subliniem faptul că serviciul nursing constituie primul nivel de contact al pacientului cu sistemul de sănătate. La momentul dat, îngrijirea de sănătate primară este readusă în actualitatea zilei, iar Consiliul International al Nurselor subliniază necesitatea unei implicări mai mari a nursingului în problema respectivă.

Administrația IMSP CS Soroca vine cu sincere felicitări pentru toate asistentele medicale din instituție dorindu-le multă sănătate,realizări și împliniri profesionale,împacare spirituală și recunoștință umană nesfârșită.

În perioada 24-30 aprilie 2022, regiunea europeană a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) marchează Săptămâna Europeană a Imunizărilor, aflată în acest an la cea de-a 17-a ediție. Scopul evenimentului este de a spori acoperirea cu vaccinuri prin creșterea gradului de conștientizare a importanței imunizării în rândul părinților și a îngrijitorilor, a profesioniștilor din domeniul sănătății, a factorilor politici și de decizie, dar și a mass-mediei. În acest an tematica este „Viață lungă pentru toți”.

De peste două sute de ani, începând cu primul vaccin împotriva variolei și până la cele mai recente vaccinuri ARN, folosite pentru a preveni cazurile severe ale infecției COVID-19, imunizarea a ajutat omenirea să transforme lumea într-un loc mai sigur.

Săptămâna Europeană a Imunizării (SEI) promovează ideea de bază că imunizarea este vitală pentru prevenirea bolilor și protejarea sănătății. Sloganul ,,Preveniți. Protejați. Imunizați.” transmite acest mesaj în întreaga regiune.

În acest moment, imunizarea previne anual în jur de 2-3 milioane de decese survenite din cauza bolilor infecțioase. Peste 20 de boli pot fi astăzi prevenite cu ajutorul vaccinurilor. Acestea sunt cancerul de col uterin, holera, difteria, Hepatita B, encefalita japoneză, rujeola, meningita, parotita, tuberculoza, tusea convulsivă, pneumonia, poliomielita, rabia, rotavirusul, rubeola, tetanosul, febra tifoidă, varicela, febra galbenă, gripa și COVID-19.

Acoperirea vaccinală globală — proporția copiilor din lume cărora le sunt administrate vaccinurile recomandate, a rămas neschimbată pe parcursul ultimilor ani, iar în anul 2020 a scăzut la 83% de la 86% în anul 2019. Astăzi, majoritatea copiilor beneficiază de vaccinuri care le salvează viața. Totodată, este în creștere și consumul vaccinurilor noi.

Imunizarea este o piatră de temelie a Programului de lucru european al OMS/ Europa 2020-2025 — „Acțiune unită pentru o sănătate mai bună în Europa” (AUS). Progresele în direcția AUS și a Obiectivului de dezvoltare durabilă 3 (ODD 3) — asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor, la toate vârstele  sunt priorități în regiune și în întreaga lume. Prin creșterea gradului de conștientizare a importanței imunizării, activitățile implementate ca parte a SEI vizează creșterea acoperirii vaccinale și, astfel, contribuie în cele din urmă la AUS și ODD3 în întreaga regiune.

În fiecare an OMS colaborează, de asemenea, cu UNICEF la pregătirea estimărilor naționale privind acoperirea imunizării pentru statele membre. În 2020, OMS a colaborat cu statele membre pentru a dezvolta Agenda de Imunizare 2030 care are ca țintă o acoperire universală a sănătății, inclusiv cu vaccinuri de calitate și accesibile pentru toți, acesta fiind un obiectiv global.

În timp ce campania SEI este concepută pentru a promova toate vaccinurile, pe timp de pandemie, alte măsuri pentru a opri răspândirea COVID-19 rămân la fel de importante:

• Purtarea obligatorie a măștii în spațiile închise;
• Igiena mâinilor;
• Păstrarea distanței fizice de minim un metru;
• Igiena tusei și a strănutului;
• Aerisirea frecventă a încăperilor.

Procesul de vaccinare împotriva COVID-19 în Republica Moldova își continuă realizarea, în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, în scopul reducerii morbidității și mortalității provocate de COVID-19 și a stopării pandemiei, prin asigurarea și administrarea în timp util a vaccinurilor sigure și eficiente populației Republicii Moldova, în baza Planului Național de Imunizare împotriva COVID-19 și Ordinului MSMPS nr. 93 din 05 februarie 2021.

Săptămâna Europeană a Imunizărilor – Preveniți. Protejați. Imunizați.