Cu privire la vaccinarea contra gripei sezoniere s-a demarat campania de vaccinare în cadrul Centrului de Sănătate Soroca.

Îndemnăm populația în special persoanele ce suferă de afecțiuni cronice,gravidele,copiii să se vaccineze.

Pentru a profita de vaccinul antigripal sau a vă informa despre acesta este necesar să vă adresați la medicul de familie.

Prima bogăție a omului este sănătatea.Aveți grijă de sănătatea dumneavoastră și a celor din jur.

Ziua Mondială a Sănătății Mintale are loc în fiecare an pe 10 octombrie. Este o reamintire a importanței unei sănătăți mintale bune și a necesității de a acorda prioritate și de a investi în sănătatea mintală. Prin integrarea sprijinului pentru sănătate mintală în răspunsul la situații de urgență, comunitățile își pot consolida reziliența colectivă și capacitatea de a se recupera după crize.

Este nevoie de a consolida sprijinul pentru sănătate mintală acordat comunităților și persoanelor aflate în situații de criză, cum ar fi dezastrele naturale, conflictele și pandemiile. Este recunoscut faptul că „catastrofa” se poate referi și la dificultăți personale, cum ar fi epuizarea profesională, durerea sau schimbările semnificative din viață.

Pe lângă hrană, apă și medicamente, supraviețuitorii au nevoie și de sprijin psihosocial și de sănătate mintală pentru a face față, a se recupera și a reconstrui. Pachetul de servicii minime pentru sănătate mintală și asistență psihosocială oferă soluții dovedite în situații de urgență, asigurând îngrijire coordonată și promptă, care reduce suferința, consolidează bunăstarea și construiește răspunsuri mai incluzive.

Sănătatea mintală este o parte integrantă a sănătății. Este o stare de bine în care indivizii își realizează propriile abilități, pot face față evenimentelor stresante ale vieții și pot contribui la viața comunității. Sănătatea mintală este o precondiție pentru o economie productivă și o societate incluzivă și depășește problemele individuale sau de familie.

Crizele precum dezastrele naturale, conflictele și urgențele de sănătate publică provoacă suferință emoțională, una din cinci persoane suferind de o afecțiune mintală. Sprijinirea bunăstării mintale a indivizilor în timpul unor astfel de crize nu este doar importantă - salvează vieți, le oferă oamenilor puterea de a face față, spațiul pentru a se vindeca și a se recupera și reconstrui nu doar ca indivizi, ci și ca comunități. De aceea, este esențial ca toți, inclusiv oficialii guvernamentali, furnizorii de servicii medicale și sociale, personalul școlar și grupurile comunitare, să se unească. Lucrând mână în mână, putem asigura că cei mai vulnerabili au acces la sprijinul de care au nevoie, protejând în același timp bunăstarea tuturor.

Informații cheie

50. Aproape toate persoanele afectate de situații de urgență se confruntă cu suferință psihologică, care, de obicei, se ameliorează în timp.
50. Una din cinci persoane (22%) care au trecut prin război sau conflict în ultimii 10 ani suferă de depresie, anxietate, tulburare de stres posttraumatic, tulburare bipolară sau schizofrenie.

50. Până la sfârșitul anului 2024, peste 123 de milioane de oameni au fost strămutați forțat în întreaga lume. Un procent uimitor de 71% dintre aceștia sunt găzduiți în țări cu venituri mici și medii, unde sistemele de sănătate sunt deja sub presiune. În aceste contexte, accesul la servicii de sănătate mintală este extrem de limitat.
50. Urgențele perturbă semnificativ serviciile de sănătate mintală și reduc disponibilitatea îngrijirilor de calitate.
50. Persoanele cu afecțiuni mintale severe sunt deosebit de vulnerabile în timpul situațiilor de urgență și au nevoie de acces la îngrijire medicală mintală și la alte nevoi de bază.

Majoritatea persoanelor afectate de situații de urgență experimentează sentimente de anxietate, tristețe, lipsă de speranță, probleme de somn, oboseală, iritabilitate, furie sau dureri. Această suferință psihologică se ameliorează de obicei în timp, dar unii oameni dezvoltă ulterior o afecțiune mintală.

Se estimează că 13% dintre populațiile afectate de conflicte au forme ușoare de depresie, anxietate și tulburare de stres posttraumatic, în timp ce tulburările mintale moderate sau severe afectează 9%. În mediile afectate de conflicte, depresia crește odată cu vârsta și este mai frecventă la femei. Persoanele cu afecțiuni severe sunt deosebit de vulnerabile în timpul și după situațiile de urgență și au nevoie de acces la nevoi de bază și îngrijiri clinice.

Potrivit OMS, sănătatea mintală s-a înrăutățit la nivel mondial după pandemie. Un sondaj Eurobarometru realizat în 2023 a arătat că aproape 1 din 2 persoane (46% din populația UE) s-a confruntat cu probleme emoționale sau psihosociale, cum ar fi sentimentul de deprimare sau de anxietate.

În multe țări occidentale, tulburările mintale sunt principala cauză a dizabilității, responsabile pentru 30-40% din concediile medicale cronice și costând aproximativ 3% din PIB.

În Republica Moldova, potrivit datelor Studiului național al prevalenței factorilor de risc pentru bolile netransmisibile (STEPS, 2021), 18,3% din populația adultă (18 – 69 ani) au acuzat simptome de depresie și 1,7% de respondenți s-au adresat după asistență la specialiști. Dintre cei care s-au adresat după ajutor, 55% au primit tratamentul necesar.

       Conform datelor statistice preliminare incidența prin maladii psihice a fost de 227,5 cazuri la 100 mii de locuitori în anul 2024, comparativ cu 2023 când au fost înregistrate 251,7 cazuri la 100 mii locuitori. La copii de vârsta 0 – 17 ani s-au înregistrat în anul 2024 - 258, 9 cazuri la 100 mii locuitori, comparativ cu anul 2023– 240,1 caz la 100 mii locuitori.

Împreună putem crea

o lume mai bună și mai incluzivă

Ce este autismul?

Autismul este o afecţiune considerată drept una dintre cele mai frecvente tulburări ale copilăriei, mai frecventă decât cancerul, diabetul şi sindromul Down. Statisticile internaţionale ne arată că 1 din 68 de copii suferă de autism, iar datele înregistrate în ultimii ani indică o creştere continuă a numărului acestora.

Este o tulburare de origine neurobiologică ce afectează copilul până la vârstă de 3 ani, până la această vârstă deficienţele sunt evidente şi poate fi stabilit un diagnostic. Autismul implică toate palierele de dezvoltare, cognitiv, comportamental, motricitate grosieră, motricitate fină, practic sunt afectate toate laturile care privesc dezvoltarea normală a unui copil.

Autismul nu este o boală, ci o tulburare de comportament, din acest motiv diagnosticul nu poate fi pus prin analize de sânge, analize ADN sau alte investigaţii clinice. Singurul mod prin care un medic psihiatru în pediatrie pune diagnosticul de autism este prin analizarea comportamentului copilului. De aceea, implicarea părintelui este esenţială, pentru că el trebuie să observe primul dacă apare ceva anormal în dezvoltarea celui mic.

Semnale de alarmă pentru părinţi

Primele semne care pot indica o Tulburare de Spectru Autist sunt vizibile încă din perioada în care copilul este sugar. Nu îşi caută mama cu privirea, nu se uită după obiectele care se mişcă, nu arată cu degetul, nu răspunde cu zâmbet la zâmbet, nu gângureşte, nu răspunde la sunetele scoase de adulţi, nu reacţionează la expresiile faciale ale celor din jur, nu râde şi nu-şi manifestă bucuria, nu rosteşte niciun cuvânt, toate acestea pot reprezenta indicii ale unei tulburări.

Există însă şi situaţii în care copilul se dezvoltă normal până la vârsta de 2 ani, are toate abilităţile necesare vârstei sale, adică merge, vorbeşte, interacţionează firesc, iar brusc, în jurul vârstei de 2 ani, îşi pierde toate aceste achiziţii.

Diagnosticare precoce

Interventia timpurie este cheia obtinerii unor rezultate optime pentru copiii cu autism.

Oamenii de stiinta au demonstrat ca perioada maxima de dezvoltare a creierului uman se afla undeva intre varsta de 0 si 3 ani, fapt ce sugereaza intr-un mod cat se poate de evident ca perioada in care trebuie sa se inceapa interventia terapeutica trebuie sa se gaseasca undeva in acest interval.

REPERE DE DIAGNOSTICARE PRECOCE A AUTISMULUI:

1. Este în cea mai mare perioadă a timpului anxios şi speriat
2. Îşi acoperă urechile cu mâinile atunci când se aud anumite zgomete
3. Uneori este autoagresiv sau agresiv cu cei din jur
4. Uneori manifestă teamă nejustificată
5. Nu manifestă nevoia de afecţiune
6. Are reacţii anormale faţă de stimuli normali
7. Când este dus într-un loc necunoscut nu manifestă interes pentru explorarea mediului
8. Are probleme de alimentaţie sau de somn
9. Manifestă aversiune faţă de schimbări şi se manifestă prin crize de plâns
10. Are anumite reacţii corporale repetitive cum ar fi bătutul din palme sau legănatul
11. Nu reacţionează la anumite tonalităţi ale vocii
12. Uneori aveţi impresia că nu aude atunci când vorbiţi cu el
13. Nu imită expresiile faciale sau gestuale
14. Lipseşte comunicarea non-verbală
15. Nu încearcă să vă atragă în activităţile lui
16. Nu se uită la lucrurile pe care le priviţi şi dumneavoastră
17. Nu priveşte spre un obiect pe care îl indicaţi
18. Nu răspunde atunci când este strigat pe nume
19. Nu imită ceea ce faceţi
20. Îşi fixează privirea spre un punct fix şi o menţine mai mult de 1 minut
21. Nu răspunde la instrucţiuni simple (hai la mama, vino la mine)
22. Nu vă aduce obiectele indicate de dumneavostră
23. Are comportamente repetitive faţă de anumite obiecte (exemplu: învârte roţile de la maşinuţe foarte mult timp)
24. Nu urmăreşte cu privirea persoanele sau obiectele care se mişcă în câmpul lui vizual
25. Are o hipersensibilitate la sunete, unele dintre ele provocând crize de plâns şi nimic din ceea ce faceţi nu îl calmează
26. Începe să plângă fără un motiv pe care să-l puteţi depista, iar aceste episoade de plâns durează o perioada îndelungată
27. Este dificil de calmat atunci când plânge
28. Evită de cele mai multe ori contactul vizual atât cu dumneavostră cât şi cu ceilalţi
29. Nu întinde mâinile atunci când vreţi să îl luaţi în braţe
30. Zâmbeşte foarte rar sau deloc
31. Nu reacţionează atunci când îi acordaţi atenţie
32. Adopta posturi bizare
33. Nu îi place să fie atins sau luat în braţe
34. Uneori pare insensibil la durere
35. A încetat să mai folosească anumite cuvinte pe care înainte le folosea
36. Copilul nu răspunde la solicitările adultului (decât când "vrea") şi pare că nu aude sau nu înţelege ceea ce i se cere
37. Copilul protestează în momentul în care i se cere ceva şi se insistă pentru primirea unui răspuns
38. Jocul îi este marcat de un caracter stereotip (foloseşte obiectele sau jucăriile mereu în acelaşi fel, de exemplu: le închide/deschide, bate cu obiectele în anumite locuri, le învârte etc)
39. Copilul nu foloseşte obiectele în scopul lor uzual (le linge, scutură, plimbă sticle pe care le umple şi le goleşte etc)
40. Prezintă probleme de alimentaţie şi probleme ale somnului
41. Nu doreşte să folosească cuvinte cu sens de comunicare
42. Merge pe vârfuri
43. Ecolalia (repetarea la nesfârşit a unor sunete, cuvinte, reclame tv etc)
44. Poate să nu observe când pleacă şi când vine părintele de la serviciu

Dacă vă regăsiţi copilul ca prezentând câteva din simptomele de mai sus şi dacă asta se întâmplă cu o frecvenţă şi o intensitate mică, motivele de îngrijorare sunt minime, dar dacă regăsiţi în comportamentul copilului multe din caracteristicile din listă, probabil are nevoie de ajutor suplimentar.

Importanța terapiei în autism

Tulburarea de spectru autist poate să apară în orice familie, indiferent de rasă, etnie, zonă geografică sau nivel de educaţie. Nu se poate vindeca, dar cu intervenţie timpurie intensivă, până la 50% dintre copiii cu autism pot duce o viaţă independentă.

Prin terapie, copilul învaţă, într-un mod structurat, cum să vorbească, cum să se comporte, cum să fie independent. Fără terapie simptomele autismului se agravează în timp. De aceea neintegrarea copilului diagnosticat într-un program individualizat de terapie specifică îl privează de toate aceste achiziţii, acest copil riscând să se transforme, în final, într-un adult neintegrat şi de cele mai multe ori, instituţionalizat.

Anual în Republica Moldova sunt depistate în jur de

800-1000 de cazuri noi de îmbolnăviri de cancer mamar.

Aproximativ 10 la sută dintre acestea pierd lupta cu boala

chiar în primul an de la depistarea maladiei,

cauza principală fiind diagnosticarea tardivă a bolii.

98% dintre cazurile de cancer la sân ar putea fi tratate

dacă ar fi depistate la timp

Cancerul mamar este o afecțiune în care celulele care alcătuiesc glanda mamara încep să crească anormal într-o manieră necontrolată. Aceste celule se fragmenteaza mai rapede decat celulele sanatoase si continua sa se acumuleze, formand un nodul sau o masa. Celulele se pot raspandi (metastaza) din san la ganglionii limfatici sau spre alte parti ale corpului.

Cancerul glandei mamare (CGM) este cel mai frecvent tip de cancer la femei, incidenţa căruia fiind în continuă creştere. În fiecare an sunt diagnosticate peste 335.000 de cazuri noi în Europa şi 178.480 în Statele Unite ale Americii. Una din 8 femei pe pământ riscă să dezvolte cancer de sân de-a lungul vieţii. În Republica Moldova în ultima perioadă de timp specialiştii în domeniu remarcă o creştere sporită a numărului pacientelor cu cancer al glandei mamare. Această afecţiune se plasează pe locul II în structura morbidităţii prin patologii oncologice şi alcătuieşte 11,8%-12% din toate tumorile maligne înregistrate. La populaţia feminină incidenţa CGM creşte din an în an, înregistrând în anul 2012 – 871 cazuri noi, ceea ce constituie 49,6‰oo, iar în anul 2016 – 1170 cazuri (63,3‰oo). Spre regret, anual în ţara noastră se constată o creştere lentă, dar sigură şi a mortalităţii de această maladie: în anul 2012 au decedat 490 femei, iar în anul 2016 – 673 femei. Incidenţa cancerului mamar e determinată prioritar din contul femeilor ce depăşesc vârstă de 50 de ani. Acest fenomen este caracteristic şi pentru Republica Moldova – 77,6% paciente cu CGM au o vârstă de peste 50 de ani.

Cauza exactă a cancerului mamar este necunoscută. Hormonii feminini și vîrsta înaintată joacă un rol important în determinarea cancerului mamar.

Riscul de cancer mamar crește odata cu vîrsta: 

• această boală este rară la femeile mai tinere de 35 de ani
• riscul de cancer mamar la femeile între 30 și 40 de ani este de aproximativ 1 la 250 de femei, în timp ce pentru femeile între 40 și 50 de ani este de 1 la 70
• cele mai multe cazuri apar la femei în vîrsta de peste 50 de ani
• cancerul mamar este mai frecvent la femeile albe față de cele negre, hispanice sau asiatice
• 99% din cazurile de cancer mamar apar la femei, aproximativ 1% din toate cazurile apar la bărbați adulți

Femeile care au avut cancer mamar la unul dintre sani are un risc crescut de a dezvolta un al doilea sau un nou cancer. Cancerul mamar poate recidiva la nivelul aceluiasi san, in celalalt san sau in alte zone ale organismului, cum ar fi plamanii, ficatul, creierul sau oasele. 

Riscul unei femei pentru cancer mamar este crescut daca mama, sora, fiica sau 2 sau mai multe rude apropiate, cum ar fi verisoarii, au antecedente de cancer mamar, in special daca au fost diagnosticate inaintea varstei de 50 de ani. 

Femeile care mostenesc anumite mutatii genetice la nivelul genelor BRCA1 si BRCA2 au un risc mult mai mare de a face cancer mamar. Rudele pacientilor cu cancer mamar, care poarta de asemenea, aceste modificari au risc mai mare de a dezvolta, cancer mamar, colonic sau ovarian. Se estimeaza ca aproximativ 5% – 10% din cazurile de cancer de san sunt legate de mutatii genetice mostenite de la parinti. 

          Odata diagnosticata hiperplazia atipica sau carcinom lobular in situ sau dupa 2 sau mai multe biopsii pentru anumite afectiuni necanceroase, riscul de cancer mamar creste. 

          Femeile ai caror sani au fost expusi la varste tinere la cantitati semnificative de radiatii la nivelul sanilor, in special cele tratate pentru limfomul Hodgkin, au un risc crescut pentru cancer mamar. Cu cat femeia este mai tanara cand face radioterapie, cu atat riscul de cancer mamar este mai crescut. 

          Femeile care nasc primul copil dupa varsta de 30 de ani au risc mai crescut de a face cancer mamar fata de cele care au primul copil inainte de 30 de ani. 

          Terapia de substitutie hormonala postmenopauza (medicamente care contin estrogen pentru a trata simptomele menopauzei) facuta mai mult de 4 ani creste riscul de cancer mamar. Riscul revine la normal dupa ce terapia este intrerupta.

          Varsta primei menstruatii mai mica de 12 ani si debutul menopauzei dupa varsta de 55 de ani cresc riscul de cancer mamar. 

          Femeile care nu au fost niciodata gravide au un risc mai mare de cancer de san decat femeile care au avut una sau mai multe sarcini

          Cresterea in greutate dupa menopauza, in special dupa menopauza naturala sau dupa varsta de 60 de ani, poate creste riscul de cancer mamar. 

          Femeile care au o dieta bogata in grasimi sunt mai susceptibile de a face cancer mamar fata de cele cu o dieta saraca in grasimi. 

          Consumul abuziv de bauturi alcoolice creste riscul pentru cancer mamar. 

Traumatismul glandei mamare de asemenea estre o cauză în apariția cancerului la sân.

Un factor de bază în apariția cancerului mamar îl consider pe cel psihologic. Un studiu american recent denotă că dintre toate femeile care au cancer la glanda mamară, în SUA, 80% au avut un somn mai mic de 6 ore.

Vîrsta tînără la nașterea primului copil scade riscul de cancer mamar. 

Alaptarea scade riscul de cancer mamar. Beneficiul pare a fi mai mare la femeile care au alaptat mai mult de 12 luni sau care au alaptat mai multi copii.

Cancerul mamar in stadiu incipient este adesea depistat ocazional printr-o mamografie, inainte de a fi aparut orice fel de simptome.

Simptomele cancerului mamar includ:

• un nodul la nivelul sanului sau axilei aparut de curand
• schimbari in marimea, forma sau aspectul unui san
• ingrosarea unei mici portiuni sau o zona care se simte diferit de tesutul inconjurator
• modificarea pielii de pe sani, cum ar fi o cuta sau o pata
• scurgeri sau sangerari la nivelul mamelonului care apar la strangerea acestu
• modificari ale mamelonului, cum ar fi retractia sau inversia
• cojirea, scalarea sau exfolierea zonei pigmentate a pielii din jurul mamelonului sau a pielii de pe san
• inrosirea sau corodarea pielii de pe san
• un nodul la nivelul sanilor la barbati

In cazul in care observati oricare dintre aceste semne sau simptome este nevoie de un consult medical pentru evaluare.

Fiecare din metodele contemporane de diagnostic ale cancerului de glanda mamara au aportul lor în depistarea precoce şi aprecierea caracterului tumorilor palpabile ale glandelor mamare.

Cancerul de san se diagnosticheaza cu ajutorul urmatoarelor teste si proceduri:

• Examen clinic al sanilor. Medicul verifica ambii sani si ganglionii limfatici din axila, pentru a depista noduli sau alte anomalii
• Mamografie de screening. O mamografie este o radiografie a sanului si este una dintre cele mai frecvente metode de depistare precoce a cancerului de san, care poate adesea depista tumori care sunt prea mici pentru a putea fi palpate de medic.
• Ecografie de san. Ecografia foloseste undele sonore pentru a produce imagini ale structurilor din interiorul corpului. Astfel, poate fi utilizata pentru a determina daca un nou nodul mamar este o masa solida sau un chist umplut cu lichid.
• Biopsie. Este singura modalitate definitiva de stabilire a diagnosticului de cancer. In cazul in care este depistat un nodul mamar, se extirpa o mica portiune din el pentru a fi analizat microscopic pentru a se cauta prezenta celulelor canceroase.
• Rezonanta magnetica de san (RMN). RMN-ul de san foloseste un magnet si unde radio pentru a crea imagini ale interiorului sanului. Este mult mai sensibila fata de mamografie in detectarea tumorilor la femeile care au un istoric familial de cancere mamare semnificativ. 

Cu cat este depistat mai precoce cancerul mamar, cu atat este mai usor de tratat si cu sanse de reusita mai mari.

Autoexaminarea sanilor  este o procedura simpla pentru detectarea nodulilor mamari de catre femeile insasi. Ea trebuie practicată cu regularitate. Trebuie să ne examinăm în fața oglinzii și să observăm dacă există careva diferențe dintre forma glandelor mamare, adică partea stângă și partea dreaptă. La fel, prin palparea efectuată cu regularitate femeia poate observa apariția unui nodul. Atunci când apare ceva ce nu a existat până atunci, adresarea la medic este cea mai efectivă metodă de profilaxie. Noi îndemnăm femeile să nu le fie teamă, fiindcă nu orice nodul este un cancer sau o stare precanceroasă. Există multe forme de maladii benigne, unele se tratează medicamentos, altele prin metode chirurgicale, prin care evităm apariția cancerului.

In cazul in care, la o femeie care a fost tratata pentru cancer mamar, apar modificari neobisnuite in zona tratata sau in celalalt san sau daca apar ganglioni palpabili sau dureri osoase, se recomanda consultul medical urgent. 

Nu există o cantitate sigură a consumului de alcool:

riscurile încep de la prima picătură de alcool consumată.

Alcoolul este o substanță toxică și psihoactivă care provoacă dependență. Aceasta are un impact major asupra sănătății publice, fiind unul dintre principalii factori de risc pentru tulburările neuropsihice, bolile cardiovasculare, ciroza hepatică, unele forme de cancer, etc. De asemenea, consumul nociv de alcool generează costuri enorme ale asistenței medicale pentru tratament și recuperare, pierderi economice cauzate de decesele premature și incapacitatea de muncă.

Conform recomandărilor OMS, orice doză de alcool poate prezenta risc pentru sănătate.

• Anual, la nivel global, se înregistrează circa 3,3 milioane de decese cauzate de consumul de alcool, ceea ce reprezintă 5,9% din totalul deceselor
• Peste 200 de boli, de la afecțiuni neurologice și cardiace până la cancer, sunt asociate cu consumul excesiv de alcool
• 5,1% din povara globală a bolilor și traumelor este cauzată de consumul nociv de alcool, măsurată în anii de viață ajustați în funcție de dezabilitate (DALY)
• Alcoolul este principalul factor de risc pentru mortalitatea prematură și dezabilitatea în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani, reprezentând 10% din totalul deceselor în această grupă de vârstă. Grupurile defavorizate au rate mai mari de deces și spitalizare legate de consumul de alcool
• 25% din totalul deceselor în grupul de vârstă 20–39 de ani se datorează consumului nociv de alcool. Adolescenții și tinerii până la 25 ani reprezintă o grupul cu risc sporit, din cauza percepției inadecvate asupra consecințelor consumului de alcool
• Consumul global de alcool este 6,4 litri alcool pur/locuitor în vârstă de peste 15 ani, echivalent a 13,9grame alcool pur pe zi, raportat la populația globală (Global status report on alcohol and health, 2018)

De menționat, că cel mai înalt nivel de consum de alcool din lume se atestă în Regiunea Europeană a OMS,. Astfel, potrivit celui mai recent raport de sănătate, consumul mediu de alcool în RE este de circa 8,8 litri printre persoanele cu vârsta de peste 15 ani.

În Republica Moldova se menține un nivel ridicat a consumului de alcool, în pofida faptului, că se atestă o îmbunătățire a situației la acest capitol. Astfel, țara se clasează pe locul 10 printre țările europene (coborând de pe locul 3 în a2019), cu un consum mediu de alcool per persoană cu vârsta de 15 ani și peste - de 11,1 litri (a. 2019 – 12,9 litri).

Totodată, s-a redus și consumul nociv de alcool printre adulți de 18 – 69 ani, potrivit studiului privind prevalența factorilor de risc ai bolilor netransmisibile (STEPS, 2013, 2021). Astfel, proporția persoanelor care au consumat 6 băuturi și mai mult la o ocazie, a constituit în a.2021 – 13,8% (a.2013 – 19,9), inclusiv 24,5% printre bărbați (a.2013 – 29,0%) și 3,1% printre femei (2013 – 9,2%).

Situația existentă se agravează tot mai mult și din cauza consumului de alcool în rândul copiilor și tinerilor. Cea mai înaltă vulnerabilitate față de efectele alcoolului o au adolescenții care încep să bea înainte de a împlini vârsta de 15 ani, aceștia având un risc de 4-7 ori mai mare de a deveni dependenți de alcool comparativ cu cei care încep să consume alcool mai târziu. Potrivit statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 15% din aceștia vor întruni criteriile pentru dependență de alcool până la sfârșitul adolescenței.

Conform datelor Studiului privind comportamentele și percepțiile legate de sănătate a adolescenților din Republica Moldova (HBSC Study, Moldova 2022), o treime dintre adolescenți de 11-17 ani au relatat că au avut experiență de utilizare a alcoolului (35, 1% de băieți și 30,0% de fete), inclusiv 11,0% dintre băieți și 7,0% de fete au relatat că cel puțin o dată s-au îmbătat foarte tare.

Efectele consumului de alcool sunt nefaste, incluzând, pe termen scurt, mahmureala, iar pe termen lung – rezultatele școlare scăzute, riscul de a fi consumatori de droguri, comportamente anti-sociale riscante și decesul prematur din cauza bolilor de inimă, problemelor digestive, accidentelor, traumelor, suicidului și violenței, un risc crescut de cel puțin 7 tipuri de cancer, inclusiv cancer de sân și de colon.

Urmează să ne centrăm atenția:

• Consumul de alcool este legat cauzal de peste 200 de afecțiuni, inclusiv boli hepatice, accidente rutiere, violență, cancer, boli cardiovasculare, sinucideri, tuberculoză și HIV/SIDA.
• Există cel puțin 30 de afecțiuni provocate de consumul de alcool, cum ar fi boala hepatică alcoolică, tulburările din spectrul alcoolic fetal, pancreatita alcoolică sau intoxicația alcoolică.
• Orice băutură alcoolică poate cauza cancer, deoarece etanolul din băuturile alcoolice și acetaldehida pe care o produce în organism sunt cancerigene.
• Consumul de alcool afectează direct creierul în curs de dezvoltare, în special zonele implicate în capacitatea decizională, reglarea impulsurilor și autocontrolul. Creierul uman continuă să se dezvolte până în jurul vârstei de 25 de ani, iar în această perioadă este deosebit de vulnerabil la efectele alcoolului.
• Consumul de alcool poate afecta sănătatea mintală prin creșterea riscului de tulburări precum depresia și anxietatea și prin agravarea afecțiunilor existente. Poate duce la schimbări de dispoziție, comportament impulsiv, poate crește riscul de autovătămare și suicid, este asociat cu o rată crescută a violenței și accidentelor. În plus, alcoolul poate perturba tiparele de somn și poate afecta funcționarea socială și profesională, ceea ce poate agrava problemele de sănătate mintală și poate crea un ciclu de deteriorare.
• Consumul de alcool generează diferite probleme de ordin social: distrugerea relațiilor cu familia, prietenii, divorțuri, scăderea performanțelor școlare, abandonarea studiilor, violență

Nu există o cantitate “sigură” de alcool care poate fi consumată

Nivelul de consum al alcoolului care minimalizează riscurile pentru o persoană

este de zero grame de alcool pe săptămână!