În pofida crizelor globale, a schimbărilor sociale și a provocărilor economice, comunitatea internațională trebuie să rămână unită și să găsească soluții inovatoare pentru a proteja sănătatea publică.

Potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), 40,8 milioane de persoane trăiau cu SIDA la nivel global și aproximativ 630 000 de persoane au decedat din cauze legate de HIV. De asemenea, peste 1,3 milioane de persoane au dobândit HIV în a.2024.

În Republica Moldova, potrivit datelor statistice. la 31.12.2024, au fost înregistrate cumulativ 17865 cazuri de infecție HIV, inclusiv 880 cazuri noi de infecție cu HIV, incidența constituind - 28,86 cazuri la 100 mi populație.  

De menționat, că infecția cu HIV se înregistrează atât în rândul adolescenților și adulților de vârstă tânără, cât și în rândul persoanelor de 40 ani și mai mult. În a.2024 incidență infecției cu HIV în segmentul de 0-39 ani a constituit 29,02 cazuri, iar în segmentul de vârstă 40 ani și mai mult 29,70 cazuri, pe când în segmentul de vârstă 15-24 ani  - 20,11 cazuri. Depistarea infecției cu HIV predomină în rândurile bărbaților, astfel cota cazurilor noi de infecție cu HIV la persoane de gen masculin a constituit 60,34%, iar la persoanele de gen feminin 39,66%, cu o incidența de 37,47 cazuri la 100 mii populație printre bărbați și 22,09 cazuri printre femei.

Totodată, au fost înregistrate 298 persoane în stadiul avansat al bolii - SIDA. Important de menționat, că circa 77% de cazuri confirmate de maladia SIDA coincide cu perioada de depistarea a  infecția cu HIV, ceea ce denotă o depistare tardivă a persoanelor seropozitive (infectate).

Virusul imunodeficienței umane (HIV) este un virus care atacă sistemul imunitar al organismului (afectând leucocitele). Sindromul imunodeficienței dobândite (SIDA) apare în cel mai avansat stadiu al infecției.

HIV se transmite prin fluidele corporale ale unei persoane infectate, inclusiv sânge, lapte matern, spermă și fluide vaginale. Nu se transmite prin sărutări, îmbrățișări sau împărțirea alimentelor. Se poate transmite, de asemenea, de la mamă la copil. Prin urmare, măsurile de prevenire sunt clare: utilizarea mijloacelor de protecție, testarea periodică, evitarea practicilor riscante și accesul la servicii medicale sigure.

Semnele și simptomele HIV variază în funcție de stadiul infecției. În primele săptămâni după infectare, este posibil ca persoanele să nu prezinte simptome. Alții pot avea o afecțiune asemănătoare gripei, acuzând febră, durere de cap, gât, etc.

Infecția slăbește progresiv sistemul imunitar. Acest lucru poate provoca și alte semne și simptome, precum: ganglioni limfatici umflați, pierdere în greutate, febră, diaree, tuse.

Nu există tratament definitiv pentru HIV/SIDA. Terapia antiretrovirală recomandată - împiedică replicarea virusului în organism, oprește simptomele și permite oamenilor să trăiască o viață activă și sănătoasă. În prezent, terapia antiretrovirală trebuie administrată în fiecare zi pentru tot restul vieții. De menționat, că persoanele cu HIV supuse tratamentului și nu este prezent virusul în sânge – nu vor infecta partenerii lor.  

HIV/SIDA poate fi prevenită! Prevenția nu depinde doar de medicină, ci și de educație, responsabilitate și solidaritate. Fiecare individ are un rol în această luptă: să se protejeze, să se informeze și să contribuie la crearea unei comunități sănătoase. Doar astfel putem spera la un viitor în care HIV/SIDA să nu mai fie o amenințare, ci o lecție despre puterea prevenției și a unității.

Educația pentru sănătate joacă un rol fundamental. Școala, familia și mass-media trebuie să transmită informații corecte și accesibile despre HIV/SIDA. Elevii și tinerii trebuie să înțeleagă că prevenția nu este doar o obligație medicală, ci și o responsabilitate față de propria viață și față de comunitate. Campaniile de sensibilizare, instruirile igienice și implicarea tinerilor în activități de voluntariat contribuie la formarea unei culturi a sănătății.

Solidaritatea socială este un element indispensabil. Persoanele care trăiesc cu HIV au nevoie de sprijin, nu de stigmatizare. Prin reducerea discriminării și prin acces egal la tratament și consiliere, societatea transmite un mesaj puternic: HIV/SIDA poate fi prevenit și controlat, dar numai prin unitate și respect reciproc.

Asistentele medicale ale IMSP CS Soroca au participat în data de 20 noiembrie la o sesiune de instruire, cu genericul  –  Rolul asistentului medical de familie în depistarea, supravegherea, școlarizarea pacientului cu diabet zaharat.

Renunță la fumat pentru o zi! În fiecare zi!

La nivel global, consumul de tutun provoacă anual peste 8 milioane de decese, dintre care mai mult de 1,3 milioane apar în rândul persoanelor expuse la fumul de tutun. În fiecare an, aproximativ 51.000 de tineri sub 20 de ani mor din cauza bolilor asociate cu expunerea la fumul de tutun.

Tutunul reprezintă principala cauză prevenibilă de îmbolnăvire și deces la nivel mondial. Aproximativ 80% dintre cei 1,3 miliarde de consumatori de tutun trăiesc în țări cu venituri mici și medii. Este singurul produs legal de consum care poate ucide până la jumătate dintre utilizatorii săi.

În regiunea europeană a OMS, prevalența consumului de tutun este cea mai ridicată din lume — 29% în rândul populației cu vârsta de 15 ani și peste. Anual, 650 000 de europeni mor din cauza bolilor asociate tutunului, dintre care 79 000 prin fumat pasiv.

La nivel global, în anul 2022, circa 37 de milioane de copii cu vârsta între 13-15 ani consumau o anumită formă de tutun. În Regiunea Europeană a OMS, această cifră a ajuns la 4 milioane de consumatori.

OMS declară despre o tendință îngrijorătoare a utilizării țigărilor electronice, și anume a utilizării într-un ritm alarmant printre tineri. În lume, 1 din 5 tineri spun că au încercat ţigările electronice înaintea celor clasice.

Conform raportului ESPAD 2024 – Proiectul European de Cercetare în Școli privind consumul de alcool și alte droguri, desfășurat în 37 de țări – în Republica Moldova, 44% dintre elevi au declarat că au încercat țigările electronice cel puțin o dată în viață. Prevalența este similară între fete și băieți: 42% dintre fete și 46% dintre băieți au recunoscut acest lucru. Aproximativ 14% dintre respondenți au afirmat că au încercat pentru prima dată țigările clasice la vârsta de 13 ani sau mai devreme, aceeași proporție fiind înregistrată și în cazul țigărilor electronice – 14% până la vârsta de 13 ani și mai puțin. De-a lungul vieții, 24% dintre tineri au spus că au fumat țigări, iar 10% dintre aceștia au declarat că au fumat cel puțin o dată în ultimele 30 de zile.

În Republica Moldova, în 2019, 16,3% din adolescenți de vârste 13-15 ani erau consumatori activi ai produselor de tutun și celor care conțin nicotină: 20,4% băieți și 11,8% fete (Studiului GYTS, 2019). Iar, datele studiului Health Behaviour in School-aged Children (HBSC) arată că în Republica Moldova în anul 2022, o tremie dintre elevi cu vârsta de 15ani (24% băieți și 19% fete) erau consumatori de țigarete electronice.

O situație alarmantă a consumului de tutun se atestă și în rândul adulților. Astfel, potrivit ultimului studiu național al prevalenței factorilor de risc ai bolilor netransmisibile (STEPS, 2021), 3 din 10 adulți (18 – 69 ani), sau 29,9% din populația adultă, sunt consumatori curenți ai diverselor produse de tutun, cu o prevalență a fumatului de șapte ori mai mare în rândul bărbaților (52%), comparativ cu femeile (7,7%). Consumul oricărui produs ce conține tutun este un factor de risc major ce condiționează peste 30% din decesele prin cancer, 90% din decesele prin cancer pulmonar, 25% din decesele prin boli coronariene, 85% din decesele prin boli pulmonare cronice obstructive și 25% din decesele prin boli cerebrovasculare, fiind cauza fiecărui al zecelea deces în rândul adulţilor şi reducând viaţa fumătorului în medie cu 10-15 ani.

Nicotina este un compus chimic derivat din tutun sau sintetizat, care dezvoltă dependență. Expunerea la nicotină în timpul adolescenței, când creierul se află încă în stadiul de dezvoltare, poate avea consecințe negative de lungă durată. Dependența de nicotină la tineri, se dezvoltă mult mai rapid și în concentrații mult mai mici, comparativ cu o persoană adultă.

Dependența rezultă în urma interacțiunii complexe a trei factori: dependența fizică, conexiunea psihologică și conexiunea socială.

Dependența fizică este determinată de nicotină. Odată ajunsă în creier, nicotina se leagă de receptori specifici (receptori de acetilcolină), ceea ce declanșează o reacție chimică cu eliberarea de neurotransmițători, cum este dopamina. Dopamina, care sub acțiunea nicotinei se eliberează în concentrații mult mai crescute, „recompensează” consumatorul pe „calea recompensei” cu o senzație de plăcere și de bine, și astfel consolidează acest comportament. Prin urmare, ca să obțină starea de bine, consumatorul dezvoltă o dorință să consume din nou nicotină. Așa se dezvoltă dependența. Când consumul produselor de tutun sau nicotină este întrerupt mai mult de două ore, majoritatea consumatorilor încep să experimenteze sevrajul de nicotină.

Sindromul de sevraj poate cuprinde: anxietate, nervozitate, dureri de cap, dificultăți de concentrare, somn neliniștit, ș.a.

Aceste simptome provoacă un disconfort fizic și psihic pronunțat și sunt cauza principală a eșecului, în procesul de renunțare la aceste produse. În timp apare nevoia de a consuma din ce în ce mai multă nicotină, pentru a ajunge la acea „stare de bine” și a face față sindromului de sevraj.

Aspectele psihologice ale dependenței influențează modul în care consumatorii își gestionează emoțiile și stările. Mulți oameni folosesc produsele de tutun și nicotină pentru a face față stresului, plictiselii sau tristeții. Dimpotrivă, sevrajul de nicotină poate amplifica aceste emoții negative, făcând renunțarea și menținerea abstinenței mai dificile.

Conexiunile sociale ale dependenței se formează după o perioadă mai îndelungată de consum al produselor de tutun sau nicotină, atunci când se dezvoltă asocierea între procesul de consum cu alte activități cotidiene (de exemplu: consumul de tutun sau nicotină la o ceașcă de cafea; în timpul socializării cu prietenii; sau după masă). Odată ce consumul acestor produse este asociat cu alte activități, devine mult mai dificil de a renunța.

Consumul de nicotină duce la eliberarea dopaminei, care generează o senzație temporară de bine sau plăcere, determinându-i pe utilizatorii de tutun sau nicotină să se simtă bine pe termen scurt și să creadă, în mod eronat, că aceasta ameliorează stresul. Totuși, este esențial de subliniat faptul că nicotina nu reduce stresul pe termen lung, ci doar atenuează simptomele de sevraj (iritație, anxietate și depresie), care apar la aproximativ două ore de la ultima țigară. Astfel, se creează un cerc vicios: sevraj (iritație, anxietate și depresie) – consum de nicotină – ameliorarea temporară a sevrajului (scurtă senzație de bine) – reapariția sevrajului (agravarea simptomelor de iritație, anxietate și depresie) și tot așa.

Niciodată nu este prea târziu să te lași de fumat! Renunțarea poate aduce beneficii tuturor, la orice vârstă, deoarece organismul începe să se recupereze. Iată câteva beneficii ale renunțării la fumat:

• La 20 de minute, scade ritmul cardiac și tensiunea arterială.
• După 12 ore, nivelul de monoxid de carbon din sânge scade la normal. Cantitatea de oxigen crește.
• În 2-12 săptămâni, se îmbunătățește circulația sanguină și funcția pulmonară crește.
• În 1-9 luni, diminuează tusea și se normalizează respirația.
• În 3-9 luni mecanismul de curățare a plămânilor devine mai eficient.
• După 1 an, riscul de boală coronariană scade cu 50%.
• După 5 ani, este redus riscul de accident vascular cerebral.
• După 10 ani, riscul de cancer pulmonar scade în jumătate față de cel al unui fumător și se apropie de cel al unui nefumător.
• Iar după15 ani, riscul de boală coronariană este egal ca al unui nefumător.
• Se îmbunătățește aspectul pielii, dinților și unghiilor.
• Se elimină mirosul neplăcut al hainelor și al respirației.
• Se reduce povara financiară. 

Unica cale de a evita consecințelor consumului de tutun și produselor conexe este renunțarea, iar majoritatea persoanelor care încearcă sa renunțe au nevoie de multă convingere, voință și timp. Sfaturi practice pentru renunțare:

• Pregătiți-vă mental și fizic: Aruncați țigările, brichetele și scrumierele din casă. Curățați-vă locuința de mirosul de fum.
• Fiți pregătit pentru sevraj: Pot apărea simptome fizice și psihologice de sevraj (anxietate, iritabilitate, poftă de nicotină). Acestea pot dura săptămâni sau chiar luni. Intensitatea acestor simptome scade în timp.
• Cereți ajutor medical: Discutați cu medicul despre opțiunile de tratament. Acestea includ medicamente specifice pentru renunțarea la fumat.
• Protejați-i pe cei din jur: Renunțarea la fumat protejează sănătatea Dumneavoastră și pe cea a celor din jur. 

Diabetul zaharat este una dintre cele mai răspîndite boli netransmisibile cronice și cea mai frecventă boală endocrină a secolului XXI, prezentînd o problemă prioritară de sănătate publică.

Ziua Mondială a Diabetului are loc anual în data de 14 noiembrie, ziua de naștere a lui Sir Frederick Banting, care a descoperit insulina împreună cu Charles Best în 1922.

În acest an, Ziua Mondială a Diabetului Zaharat se va desfășura cu genericul „Diabetul în toate etapele vieții". Evenimentul are loc la inițiativa Federației Internaționale de Diabet cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății. Pentru prima dată a fost marcată în 1991.

Acum 100 de ani toți pacienții diagnosticați cu diabet mureau la o vîrstă  fragedă. O dată cu descoperirea insulinei, lucrurile s-au schimbat, nu însă și numărul celor diagnosticați cu diabet care crește amenințător de la o zi la alta.

Datele Federației Internaționale de diabet arată că:

• dacă în anul 2015, la nivel mondial, au existat 415 mil. de adulți cu diabet zaharat, sporind pînă la 425 mil. în anul 2017 – către anul 2030 numărul persoanelor cu diabet zaharat va constitui 500 miliard, către anul 2045 numărul celor afectați ar putea ajunge la circa 629 miliarde
• 280 de milioane de oameni au un risc eminent de îmbolnăvire
• 77% dintre adulţii cu diabet zaharat trăiesc în ţările cu un nivel slab şi mediu de dezvoltare, cei mai mulţi dintre ei cu vîrste între 40 şi 59 ani
• circa 179 milioane cazuri de diabet zaharat rămîn a fi nediagnosticate
• din cauza diabetului, la fiecare 7 secunde moare un om
• 21 milioane de nou-născuţi sunt afectaţi la naştere de diabet zaharat matern (preexistent sau din timpul sarcinii)
• 1 din 11 persoane are diabet (425 milioane de persoane)
• 1 din 2 adulți cu diabet nu e diagnosticat (212 milioane)
• aproximativ 1 milion de copii și adolescenţi au diabet tip 1
• peste 21 de milioane de născuți-vii au fost afectați de diabet în timpul sarcinii
• peste 70% din cazuri afectează persoane trecute de 60 de ani, cu o pondere mai mare a diabetului la femei, cu aproximativ 17% mai multe cazuri decît la bărbați
• 12% din cheltuielile globale pentru sănătate sunt pentru diabet

În Republica Moldova, peste 100 de mii de persoane suferă de diabet zaharat. Diabetul zaharat de tip 1 constituie 15-20 de procente din numărul total de bolnavi, aproximativ 20.000 de oameni insulino-dependenți, iar 80.000 sunt depistați cu diabet de tipul 2. În Republica Moldova procentul pacienților depistați cu diabet este considerat cel mai jos din Europa. În țările vecine precum: România, Ucraina și Federația Rusă numărul este cu mult mai mare.

Diabetul este o boală cronică care apare atunci cînd pancreasul nu produce suficientă insulină sau cînd organismul nu poate utiliza eficient insulina pe care o produce. La menținerea nivelului crescut al zaharului în sînge celulele organismului flămînzesc, omul suferă de sete, slăbiciune, repede obosește, devine incapabil de a îndeplini chair și un lucru obișnuit, repede scale în greutate, apare prurit cutanat sau piele uscată, vindecarea lentă a rănilor, pierderea sensibilitații la nivelul extremităților picioarelor, scăderea vederii, poliurie, foame exagerată. Dacă nivelul zahărului în sînge un timp îndelungat este mai sus de cel normal, atunci încep să se dezvolte diferite complicații. De-a lungul timpului, diabetul poate afecta inima, vasele de sînge, ochii, rinichii și nervii.

Organizația Mondială a Sănătății recunoaște trei forme principale de diabet zaharat: tipul 1, tipul 2 și de sarcină:

1. Diabetul zaharat de tip 1 (denumit în trecut diabet insulino-dependent ) este caracterizat prin lipsa secreției de insulină. În consecință, este nevoie adminstrarea de insulină ca tratament obligatoriu pentru controlul bolii
2. Diabetul zaharat de tip 2 (denumit în trecut diabet non-insulino-dependent sau diabet cu debut la vîrsta adultă) este caracterizat prin scăderea secreției de insulină
3. Diabetul gestațional (de sarcină) apare doar în timpul sarcinii (corpul mamei nu produce o cantitate adecvată de insulină, astfel nivelul de glucoză din sînge este crescut)

Gestionarea diabetului variază în funcție de etapele vieții, necesitând îngrijire personalizată pentru copii, sprijin în timpul sarcinii, locuri de muncă incluzive pentru adulții care lucrează și sprijin specializat pentru adulții în vîrstă. Diabetul de tip 1 poate apărea la orice vîrstă, adesea în copilărie, în timp ce tipul 2 este frecvent la adulții peste 40 de ani, dar este în creștere la copii, iar diabetul gestațional apare în timpul sarcinii. O abordare pe tot parcursul vieții a îngrijirii diabetului este crucială pentru prevenire, gestionare și bunăstare generală.

Copilăria și adolescența

Diabetul de tip 1: Adesea diagnosticat în copilărie și adolescență, necesită îngrijire promptă și personalizată acasă și la școală pentru a ajuta copiii să crească și să se dezvolte.

Diabetul de tip 2: Deși mai puțin frecvent, tipul 2 este în creștere la copii și este puternic legat de factorii de stil de viață, cum ar fi excesul de greutate și lipsa de activitate.

Anii reproductivi și vârsta adultă

Diabetul gestațional: Acesta apare în timpul sarcinii și poate crește riscul de diabet de tip 2 mai tîrziu în viață, atît pentru mamă, cît și pentru copil. Gestionarea diabetului gestațional este vitală pentru sănătatea atît a mamei, cît și a bebelușului.

Viața profesională: Sunt necesare locuri de muncă sigure și incluzive pentru a sprijini sănătatea, demnitatea și dezvoltarea profesională a persoanelor care trăiesc cu diabet.

Adulți în vîrstă

Suport continuu: Adulții în vîrstă cu diabet zaharat necesită sprijin continuu pentru a-și menține calitatea vieții și a reduce riscul de complicații.

Risc de complicații: Glicemia ridicată pe termen lung poate deteriora vasele de sînge și poate crește riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral, insuficiență renală, leziuni nervoase și pierderea vederii.

Cauzele diabetului zaharat sunt multiple, însă un „cvartet fatal” ar fi: supraponderabilitatea, stresul, hipertensiunea arterială si tulburările metabolice.

1 din 2 persoane care sufera în prezent de diabet zaharat (aproximativ 212 milioane la nivel mondial), ramîne nediagnosticată. Astfel, există probabilitatea că în fiecare familie să existe o persoană căreia încă nu i s-a stabilit diagnosticul de diabet zaharat. Prin urmare, recunoasterea semnelor, simptomelor și factorilor de risc pentru diabet este vitală pentru a ajuta la depistarea timpurie a bolii. Este importantă vizita profilactică anuală la medicul de familie şi masurarea nivelului de glicemie.

Screening – ul diabetului se adreseaza unor categorii de persoane care au o serie de factori de risc diabetogeni.

Factori de risc pentru DZ tipI:

• rudele de gradul I ale pacienților cu DZ tip I. Se dobîndește nu diabetul, ci numai predispunerea către el. Fiecare din părinți poate avea în genotipul sau genele cu predispunere la dezvoltarea bolii. Aceasta nu înseamnă că toții copiii în familie vor fi bolnavi de diabet. Probabilitatea ca parintele cu diabet insulinodependent va transmite copilului asa o genă este foarte mică – 3-5%.

Factorii de risc pentru DZ tip II:

• antecedente eredocolaterale de DZ
• diagnostic anterior de alterare a glicemiei basale sau valoarea HbA1c >5,7%
• grupuri etnice cu risc crescut (asiatici, afroamericani, latinoamericani)
• anamnestic de boli cardiovasculare
• hipertensiune arterial TA 140/90mmHg
• colesterolul mărit
• femeile cu sindromul ovarelor polichistice
• diabet gestațional
• făt macrosom în antecedente
• mod sedentar de viață

80% din cazuri poate fi prevenit prin adoptarea unui stil de viață sănătos, activitate fizică regulată, alimentație echilibrată și un mediu de viață benefic.

Cum se poate reduce povara prin diabet?

Diabetul zaharat este o boală gravă și incurabilă, însă pînă la 80 la sută din cazuri ar putea fi prevenite.

Măsurile simple pentru stilul de viață s-au demonstrat a fi eficiente în prevenirea sau amînarea debutului de diabet tip 2. Pentru a preveni diabetul tip 2 și complicațiile, orice persoană trebuie:

• să mențină o alimentație sănătoasă, cu evitarea aportului de zahar și grăsimi saturate
• să atingă și să mențină greutatea corporală normală
• să fie active fizic – cel puțin 30 minute de activitate regulată, moderată ca intensitate în majoritatea zilelor
• să evite consumul de tutun – fumatul crește riscul de diabet și boli cardiovasculare