Fiecare respirație contează:

Opriți pneumonia acum

Simptomele pneumoniei

Pneumonia se poate manifesta prin simptome variate, în funcție de severitate și de agentul patogen implicat. Printre cele mai comune simptome se numără:

• Febră și frisoane
• Tuse (uscată sau cu spută)
• Dificultăți de respirație
• Dureri toracice
• Oboseală și stare generală de slăbiciune

Grupe de vârstă vulnerabile la pneumonie: sugari și copii mici al căror sistem imunitar este încă în curs de dezvoltare, persoane în vârstă cu vârsta peste 65 de ani din cauza imunității slăbite și a afecțiunilor preexistente, persoane imunocompromise, inclusiv cele care suferă de malnutriție, boli cronice sau care urmează tratamente imunosupresoare.

Simptomele pneumoniei pot apărea brusc sau treptat, pe parcursul a câteva zile: tuse, durere de cap, febră, oboseală, durere în gât, congestie nazală, pierderea poftei de mîncare.

Simptome mai severe: febră mare, transpirații sau frisoane, respirație șuierătoare, iroșirea pielii, dificultăți de respirație,  nuanță albăstruie a buzelor sau a patului unghial, incapacitatea de a mânca sau de a bea, inconștiență, hipotermie și convulsii.

Prevenția este cea mai puternică armă împotriva pneumoniei

Practici de igienă zilnice pentru a opri răspândirea:

• Igiena riguroasă. Spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun sau cu dezinfectant pe bază de alcool
• Acoperirea gurii și nasului cu un șervețel sau cu cotul atunci când tușiți sau strănutați
• Dezinfectarea suprafețelor atinse frecvent
• Evitarea fumatului, deoarece fumul de țigară afectează sănătatea plămânilor
• Menținerea unei diete echilibrate și a unui stil de viață sănătos pentru a întări sistemul imunitar

Vaccinurile cheie includ:

• Vaccinul pneumococic conjugat (PCV): Protejează împotriva celei mai frecvente cauze bacteriene. Face parte din programul de imunizare de rutină a copiilor în multe țări și este, de asemenea, recomandat adulților cu risc și celor peste 65 de ani.
• Vaccinul Hib: Protejează împotriva Haemophilus influenzae tip b, o altă cauză a pneumoniei.
• Vaccinul antigripal: Deoarece gripa este o cauză frecventă a pneumoniei virale, vaccinul antigripal anual este o măsură preventivă critică.
• Vaccinul COVID-19: Ajută la prevenirea bolilor grave cauzate de SARS-CoV-2, care poate duce la pneumonie virală.
• Vaccinurile împotriva rujeolei și tusei convulsive: Aceste boli pot duce la complicații fatale, cum ar fi pneumonia, așa că vaccinarea este esențială.

Importanța diagnosticării și tratamentului corect

În formele sale severe, pneumonia poate pune viața în pericol, ceea ce face ca diagnosticarea timpurie să fie esențială. În funcție de tipul de agent patogen, tratamentul poate include antibiotice (pentru infecții bacteriene) sau alte măsuri de susținere. Este important ca pacienții să urmeze tratamentul conform indicațiilor medicale pentru a evita complicațiile.

Pneumonia la copii și vârstnici

Copiii și vârstnicii sunt cele mai expuse categorii în fața pneumoniei. La copii, această infecție este una dintre principalele cauze de mortalitate, iar la vârstnici, riscul de complicații severe este crescut. Este esențial de consultat medicul la primele simptome de infecție respiratorie.

Produsele biocide conțin una sau mai multe substanțe active, având scopul să distrugă, să împiedice, să facă inofensivă și să prevină acțiunea sau să exercite un alt efect de control asupra oricărui organism dăunător, prin mijloace chimice sau biologice.

Biocidele sunt reglementate strict la nivel global, deoarece pot prezenta riscuri pentru sănătatea umană și de mediu. Produsele biocide trebuie să fie autorizate de autoritățile competente înainte de a fi introduse pe piață.

Produsele biocide sunt utilizate pentru controlul organismelor dăunătoare sănătății umane, sănătății animale și mediului sau a organismelor care provoacă daune activităților umane. Aceste organisme includ dăunători (de exemplu, insecte, șobolani sau șoareci) și microorganisme (de exemplu, bacterii, virusuri, mucegaiuri).

Biocidele sunt de două tipuri principale: oxidante (care atacă celulele prin oxidare, cum ar fi clorul) și neoxidante (care interferă cu procesele celulare, cum ar fi cele care opresc respirația). 

Tipuri de biocide:

• Oxidanți: Distrug microorganismele prin oxidare, distrugând structura celulei. Exemple: clor, acid peracetic.
• Neoxidanți: Întrerup reproducerea, opresc procesul de respirație sau deteriorează peretele celular. Exemple: 1,2-benzizotiazolin-3-onă, 5-cloro-2-metil-4-izotiazolin-3-onă. 

Utilizări comune:

• Tratarea apei: Pentru a distruge bacterii, alge și alți germeni în piscine, sistemele de apă industrială sau în sisteme de apă potabilă.
• Prevenirea coroziunii: De exemplu, pentru a proteja sistemele industriale de apă de infestări microbiene.
• Dezinfectarea suprafețelor: Multe substanțe de curățare dezinfectante conțin biocide pentru a distruge microorganismele.
• Conservarea produselor: Biocidele pot fi adăugate la alte materiale (lichide sau solide) pentru a preveni deteriorarea cauzată de organisme microbiene. 
• Aspecte de reglementare și siguranță

Produsele biocide includ, printre altele:

• Insecticide
• Repelente pentru insecte
• Dezinfectanți
• Conservanți pentru materiale precum lemnul, materialele plastice și fibrele
• Vopsele antivegetative pentru protecția corpurilor de nave

Produsele biocide joacă un rol important în viața de zi cu zi a cetățenilor, ajutând la protejarea împotriva:

• Bolilor transmise de vectori (de exemplu, malaria, Boala Lyme (borelioza), Febra West Nile)
• Bolilor transmise prin apă (de exemplu, holeră, diaree, hepatita A, febra tifoidă, dizenteria)
• Infecțiilor dobândite în spital

Acestea sunt folosite pe scară largă în domeniul medical, în special pentru:

• prevenirea și controlul infecțiilor nosocomiale
• sterilizarea dispozitivelor medicale
• dezinfectarea suprafețelor și echipamentelor

De asemenea, sunt utilizate pe scară largă în diverse materiale precum materialele plastice, vopselele, textilele, lemnul etc, pentru a le proteja împotriva deteriorării.

Cu toate acestea, oamenii, animalele și mediul se pot expune la riscuri din cauza proprietăților intrinseci și a modalităților greşite de utilizare a produselor biocide.

Utilizarea excesivă și necontrolată a biocidelor poate avea un impact semnificativ, atât asupra mediului, a sănătății umane, cât și din punct de vedere economic.

Pentru a controla riscurile şi a asigura eficacitatea produselor biocide este important să urmăm cu exactitate instrucțiunile de pe ambalaj și să folosim doar cantitățile recomandate de producător. Utilizarea unor doze mai mici decât cele indicate în instrucţiuni nu asigură distrugerea sau controlul (micro)organismului vizat şi în timp determină creşterea rezistenţei acestuia. Doze în exces determină creşterea expunerii la substanţe periculoase a omului, a animalelor si a mediului, cu riscuri de accidente sau îmbolnăviri. Există dovezi științifice că utilizarea greșită a biocidelor poate contribui la apariția unor tulpini de bacterii rezistente nu doar la biocide, ci și la antibiotice.

Respectarea unor reguli de bază în ceea ce privește produsele utilizate pentru igiena personală și pentru dezinfecția mediului înconjurător este suficientă.

Trebuie să fim atenți la cantitățile pe care le utilizăm și să urmăm cu strictețe instrucțiunile de utilizare, din respect pentru sănătatea noastră și pentru mediul înconjurător.

A ști cum să recunoști semnele unui accident vascular cerebral și să acționezi rapid este un pas esențial pentru a fi siguri că persoana afectată primește tratamentul necesar la timp. Intervenția promptă nu doar că salvează vieți, ci și crește semnificativ șansele unei recuperări complete, permițând supraviețuitorilor să își continue viața în cele mai bune condiții. Fiecare minut contează.

La nivel global:

• În fiecare minut, 30 de persoane vor experimenta primul lor accident vascular cerebral.
• 1 din 4 persoane va suferi un accident vascular cerebral. În fiecare minut, în timpul unui accident vascular cerebral, 1,9 milioane de celule cerebrale mor.
• World Stroke Organization într-un raport anual pentru 2024 spune că în fiecare an peste 12 milioane de persoane suferă un AVC, iar aproximativ 7 milioane de decese sunt cauzate de AVC.
• Peste 94 milioane persoane trăiesc cu consecințele pe termen lung ale unui AVC.

La nivel European:

• În 2022, în țările cu registru de AVC cu acoperire de cel puțin 75%, media incidenței AVC ("stroke incidents/100,000 locuitori/2022") era ~249 cazuri/100.000 (minim ~143, maxim ~608).
• Din cauza îmbătrânirii populației, se preconizează că numărul de AVC să crească dramatic, afectând anual peste 1,5 milioane de europeni până în 2025.
• Studiul „Burden of ischemic stroke in Eastern Europe from 1990 to 2021” arată că în această regiune (care include Moldova) rata de incidență standardizată după vârstă pentru AVC ischemic era în 2021 ~142,57 cazuri/100.000 populație, semnificativ peste media globală.

Proiecţii până în 2047 pentru Europa:

• Numărul persoanelor care vor supravieţui unui AVC (prevalența) este estimat să crească cu ~27 %.
• Numărul de decese cauzate de AVC să scadă (în termeni absoluți și standardizați) – estimativ ~17 % mai puține decese.
• De asemenea, DALYs pierduţi sunt de aşteptat să se reducă semnificativ (~-33 %) odată cu îmbunătățirea tratamentului și a prevenției, în special pe grupurile de vârstă mai tinere.

AVC apare fie atunci când alimentarea cu sânge a unei părți a creierului este întreruptă din cauza unui tromb/cheag de sânge (AVC ischemic), sau din cauza leziunii unui vas de sânge, ce duce la hemoragie (AVC hemoragic).

Unul dintre principalii factori clinici de risc pentru accident vascular cerebral este hipertensiunea arterială. Hipertensiunea arterială face ca sistemul circulator (inima, arterele și vasele de sânge), să lucreze cu mai mult efort pentru a mișca sângele în corp. Această muncă suplimentară provoacă leziuni care pot face vasele de sânge, inclusiv cele din creier, mai dure și mai înguste în timp. Acest proces, cunoscut sub numele de ateroscleroză, crește riscul de blocare a vaselor de sânge din creier. Dacă alimentarea cu sânge a unei zone a creierului este întreruptă sau restricționată, pot surveni leziuni permanente ale creierului sau deces. De asemenea, ateroscleroza crește presiunea din sângele care trece prin vasele de sânge din creier, provocându-le să se spargă și să sângereze. Acesta se numește accident vascular cerebral hemoragic care poate provoca, de asemenea, leziuni permanente ale creierului sau moartea.

Alți factori de risc includ: consumul de tutun, inactivitatea fizică, alimentația nesănătoasă, consumul de alcool, fibrilația atrială, nivelurile crescute de lipide din sânge, obezitatea, predispoziții genetice, stresul și depresia.

Simptomele accidentului vascular cerebral: amorțeli, asimetrie a feței, slăbiciune a brațului sau piciorului, în special pe o parte a corpulu, confuzie, probleme de vorbire sau de înțelegere a vorbirii, probleme de vedere la unul sau ambii ochi, dificultăți la mers, vertij, pierderea echilibrului sau a coordonării, durere de cap severă fără cauză cunoscută.

Fapte cheie despre tratamentul accidentului vascular cerebral

1. Recunoașterea timpurie face o mare diferență.

Cunoașterea semnelor de accident vascular cerebral și primirea rapidă a tratamentului salvează vieți și îmbunătățește recuperarea. Din clipa în care se produce un AVC, începe lupta contra timpului. Primele 60 de minute – așa-numita „oră de aur” – sunt critice. Cu fiecare minut fără tratament, se pierd mii de celule cerebrale.

2. Aproximativ 1 din 10 persoane în plus se recuperează excelent atunci când sunt îngrijite într-o unitate specializată de AVC.

Toți pacienții cu accident vascular cerebral (ischemic sau hemoragic) ar trebui internați într-o unitate specializată de accident vascular cerebral, care implică o secție desemnată cu o echipă specializată.

3. Medicamentele care elimină cheagul de sânge (tPA sau tromboliza) cresc șansele unui rezultat bun cu 30%.

Acest tratament poate fi administrat până la 4,5 ore de la debutul simptomelor la mulți pacienți cu accident vascular cerebral ischemic. Cu cât este administrat mai devreme, cu atât efectul este mai mare.

4. Tratamentul de înlăturare a cheagului crește șansele unui rezultat bun cu peste 50%.

Tratamentul de înlăturare a cheagului de sânge (trombectomia mecanică) implică îndepărtarea unui cheag de sânge și poate îmbunătăți ratele de supraviețuire și reduce dizabilitatea pentru multe persoane cu accident vascular cerebral ischemic cauzat de blocajul unei artere mari.

5. Reabilitarea este o etapă esențială în procesul de tratament.

Reabilitarea începe în spital cât mai curând posibil după un accident vascular cerebral. Aceasta poate îmbunătăți funcția și poate ajuta supraviețuitorul să-și recapete cât mai multă independență în timp.

6. Unul din patru supraviețuitori va suferi un alt accident vascular cerebral.

Tratamentele care previn un alt accident vascular cerebral includ medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale și a colesterolului, terapii antiplachetare, anticoagulare pentru fibrilația atrială, intervenții chirurgicale sau stentare la pacienții selectați cu îngustare severă a arterei carotide.

Schimbările stilului de viață pot reduce, de asemenea, considerabil riscul unui alt accident vascular cerebral. Printre schimbări se numără alimentația sănătoasă, activitatea fizică, renunțarea la tutun, gestionarea stresului și limitarea consumului de alcool.

Măsurile de prevenire

Majoritatea accidentelor vasculare cerebrale pot fi prevenite prin adoptarea unui mod de viață sănătos și abordarea factorilor de risc cheie ai AVC: 

• Exerciții fizice – exercițiile fizice regulate pot ajuta la prevenirea și gestionarea tensiunii arteriale. Se recomandă 30 de minute de exerciții fizice de cinci ori pe săptămână pentru a reduce riscul de accident vascular cerebral și alte boli.

• Supraponderabilitatea sau obezitatea cresc riscul de hipertensiune arterială și diabet, care cresc riscul de accident vascular cerebral. Mențineți greutatea în limitele normei! 
• Alimentația sănătoasă bogată în fructe și legume, cereale integrale, grăsimi sănătoase și săracă în sare poate ajuta la prevenirea și gestionarea hipertensiunii arteriale. O alimentație săracă în grăsimi saturate și exercițiile fizice regulate pot ajuta la prevenirea aterosclerozei.
• Colesterol – mai mult de jumătate dintre persoanele cu hipertensiune au colesterolul ridicat. O dietă săracă în grăsimi saturate și exercițiile fizice regulate pot ajuta la prevenirea aterosclerozei.
• Alcoolul – consumul excesiv de alcool este legat de hipertensiune arterială, dar și de tulburări ale ritmului cardiac, care cresc riscul de accident vascular cerebral. Evitarea consumului de alcool reduce riscurile. 
• Fumatul crește temporar tensiunea arterială și contribuie la deteriorarea arterelor, hipertensiune arterială și accident vascular cerebral, precum și la o serie de alte boli. 
• Stresul crește temporar tensiunea arterială, dacă niveluri ridicate de stres sunt experimentate în mod regulat, acest lucru poate deteriora arterele în timp, crescând riscul de accident vascular cerebral și alte boli. 

Accidentul vascular cerebral rămâne una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică, având un impact profund asupra vieților a milioane de oameni. Conștientizarea simptomelor, gestionarea factorilor de risc și accesul la îngrijiri medicale adecvate sunt esențiale în prevenirea și tratarea acestei afecțiuni.

Fiecare moment salvat de cineva care recunoaște semnele unui AVC și apelează imediat 112 poate face diferența între viață, dizabilitate și recuperare completă. Fiecare minut contează!

Dobrovolschii Ana – a căștigat concursul la funcția de Director CCSM CS Soroca. Are un stagiu general în medicină ca medic psihiatru de 16 ani. În anul 2009-2012,  după absolvirea USMF "Nicolae Testemițanu ", a petrecut studiile postuniversitare de rezidențiat, specializarea psihiatrie, la IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie Chișinău. După studiile de rezidențiat, în anul 2012 a fost angajată în cadrul IMSP Spitalul Raional Soroca A.Prisacari, ca tînăr specialist cu îndreptarea Ministerului Sănătății. În noiembrie 2015, este angajată în cadrul CCSM CS Soroca în funcție de medic psihiatru. Pe parcursul activității sale în cadrul IMSP CS Soroca a dat dovadă de cunoștințe aprofundate, luând parte activă la conferințe, seminare, studiind literatură de specialitate . Permanent este cointeresată de a-și perfecționa cunoștințele. Este o persoană sociabilă, răbdătoare, liniștită și punctuală.  

Fii un erou al spălării mîinilor

În fiecare an, la nivel mondial, sunt înregistrate peste 1,7 miliarde de cazuri de diaree la copii. Circa 760.000 de copii mor înainte de a împlini vîrsta de cinci ani din cauza diareii și a pneumoniei. 80% dintre maladii și afecțiuni se transmit prin atingere. Potrivit Oalrganizației Mondiale a Sănătății spălatul pe mîini este una dintre cele mai eficiente și accesibile modalități pentru a reduce riscul de infecții diareice cu 30-50%, cel de infecții respiratorii – cu 21-45%. Spălarea pe mîini poate proteja 1 din 3 copii care se îmbolnăvesc de diaree și 1 din 5 copii care se îmbolnăvesc de infecții respiratorii.

Germenii (bacteriile, virușii și paraziții) au mai multe căi de transmitere. Principalul factor favorizant dezvoltării și înmulțirii acestora este reprezentat de mîinile murdare. 

Boli de la mîini murdare

• Infecții intestinale (boala diareică, holera, dizenteria) - acestea sunt prezente în special vara, cînd mediul ambiental este favorabil pentru proliferarea rapidă a acestor microorganisme. Este suficientă atingerea cu mîinile murdare a alimentelor sau a buzelor și simptomele vor apărea rapid - diaree, greață, vărsături și alte manifestări de toxiinfecție. Dacă sunt agresive, pot conduce la deshidratare și chiar se pot dovedi fatale (în special în cazul categoriei de vîrstă mică).
• Hepatita A, „boala mîinilor murdare”, se răspîndește prin alimente sau apă contaminate, poate fi transmisă și prin contact personal apropiat.
• Salmonella, o bacterie ce cauzează stări grave, poate fi contactată de pe suprafețele unde au stat alimentele crude, în special carne.
• Paraziții intestinali.
• Boli ale aparatului respirator. Afecțiuni respiratorii care se răspîndesc prin mîini murdare includ rinovirusurile (banala răceală și gripa), adenovirusurile, boala gură-mînă-picior, dar și varicela, pneumonia, meningita, infecțiile cu streptococ de grup A și B. Îmbolnăvirile respiratorii se transmit prin picături pe care le strănută sau care ies o dată cu tusea sau strănutul în aer de la o persoană infectată. Acestea pot ajunge pînă la o distanță de 1 m, se pot depune pe obiecte, apoi le atingeți cu mîinile și o duceți la gură sau la nas. Mulți pun palma la gură cînd tușesc, apoi dau mîna cu alții și așa se transmite microbul. La strănut, tuse este indicată folosirea unui șervețel de unică folosință. Cînd un membru al familiei are o răceală, spălarea frecventă a mîinilor poate ajuta la reducerea răspîndirii infecției în casă.
• Infecții și alte boli ale pielii.
• Infecții ale ochilor.
• Infecțiile nosocomiale - infecții preluate de pacienții din spitale de la alți pacienți sau membri ai personalului: stafilococul auriu meticilino-rezistent, clostridium difficile, enterococii rezistenți la vancomicină, E. Coli și pseudomonas, etc.

Care sunt cele mai murdare obiecte din viaţa noastră

Mîinile reprezintă cea mai expusă parte a corpului la germeni care pot produce îmbolnăviri. În timpul unei zile, atingem foarte multe obiecte (haine, telefon, tastatura computerului, rechizitele școlare, jucăriile, toaleta și altele) și efectuăm diferite activități care, chiar dacă nu murdăresc mîinile, le pot contamina. Prin atingerea gurii, nasului, ochilor sau alimentelor, acești germeni ajung în organism. Mediul în care locuim este invadat de microbi, care se înmulţesc rapid şi se ascund unde te aştepţi mai puţin.

Tastatura calculatorului sau ecranul telefonului mobil au o importantă încărcătură bacteriană. Sunt studii care au demonstrat că tastatura unui computer poate fi adesea mult mai mizerabilă decît toaleta. La fel şi în cazul telefonului mobil, care a devenit un accesoriu aproape indispensabil omului. Specialiştii recomandă ca aceste obiecte să fie şterse cel puţin o dată pe zi cu un şerveţel umed, un dezinfectant, cu alcool sanitar, sau spray anti-bacterian. Sfatul epidemiologilor este de a se evita împrumutarea telefonului între prieteni pentru a vedea poze, a asculta melodii sau a-şi nota numere de telefon, pentru a nu contribui la infectarea aparatului.

Coșurile de la supermarket, balustradele, barele din transportul public, banii nu sunt obiecte sterile. Suprafețele lor sunt pline cu mii de bacterii care, ingerate în condiții favorabile, devin capabile să determine îmbolnăvirea.

Medicii recomandă să fiți foarte atenţi cum folosiți vesela în localurile publice, deoarece şi aceasta poate fi un factor de transmitere a bolilor. Orice doză de băuturi trebuie spălată înainte de a se consuma din ea şi bine ar fi să se consume cu paiul şi nu direct cu aplicarea gurii pe orificiul respectiv. Băutul din  sticlă este de preferat celui din pahare, pentru că nu este garanţia igienizării corecte a veselei. În alimentaţia publică este interzisă cîrpa de şters vesela şi ar trebui să existe doar tăvi de scurs pe care paharele se pun cu gura în jos.

Toaletele, mai ales cele publice, din şcoli, birouri sau localuri de alimentaţie publică, sunt principala sursă de contaminare cu germeni patogeni. Manipularea imprudentă a instalaţiilor sanitare şi spălatul insuficient favorizează riscul îmbolnăvirii.

Rosul unghiilor este o problemă. Zona de sub unghii este un rezervor de microbi.

Nu uitați de obiceiul de a spăla bine fructele şi legumele pe care le mîncați.

Nu în ultimul rînd, trebuie să faceți frecvent curat în casă, eventual să faceți dezinfecţie cu substanţe pe bază de clor.

Mîna este principalul factor prin care organismul se poate contamina. O concluzie a medicilor arată că mulţi nu ştiu să se spele corect pe mîini, astfel încît să îndepărteze cît mai mult din încărcătura bacteriană. Folosirea săpunului și a apei este capabilă să distrugă 99% din toți patogenii. Igiena mîinilor este foarte importantă și foarte ușoară.

Spălatul pe mîini în cinci pași

Pasul 1: umeziți mîinile

În primul rînd, folosiți apă din belșug. Temperatura apei nu contează, atît timp cît nu vă irită pielea.  

Pasul 2: adaugați săpun

Odată ce v-ați udat mîinile, aplicați săpun îndeajuns cît să vă acopere palmele, pe față și pe dos. Spălarea frecventă a mîinilor cu săpun antibacterian este cea mai bună metodă de prevenire a îmbolnăvirii (virusurile și bacteriile sunt împiedicate să pătrundă în mucoase).

Pasul 3: tehnica spălării mîinilor

Următorii șase pași trebuie să dureze cel puțin 20 de secunde.

• Începeți frecîndu-vă palmele cu o mișcare circulară.
• Acum insistați pe dosul palmelor, împreunînd degetele de la ambele mîini cînd le clătiți cu apă.
• Apoi frecați palmele una de cealaltă, împreunînd degetele în timp ce faceți aceasta.
• Acum frecați dosul unei mîini de palma celeilalte mîini, incluzînd și degetele în acest proces.
• Apucați degetul mare cu cealaltă mînă și rotiți-o, ca să-l spălați bine.
• La final, frecați vîrful degetelor printr-o mișcară circulară în ambele sensuri de palma mîinii opuse. Repetați și pentru cealaltă mînă.

Pasul 4: clătiți mîinile

Acum clătiți-vă mîinile pînă se duce tot săpunul.

Pasul 5: ștergeți-vă pe mîini

Uscați-vă mîinile folosind un prosop. Prosopul pluşat, folosit pentru a şterge mîinile, dacă este umed şi este mediu de cultură pentru toţi microbii de pe lume, inclusiv pentru cei cu transmitere digestivă. Puteți folosi role absorbante de bucătărie.

Este bine să închideți robinetul cu un şerveţel. Există robinete care se pot împinge cu dosul palmei, adică cu acea parte a mîinii cu care nu veniți în contact cu alimentul pe care îl mîncați. Închiderea clanţei de la uşa toaletei să o faceți cu partea cît mai puţin expusă a palmei, podul palmei de exemplu, şi mai puţin cu degetele. 

După ce ați pus mîna pe mînerul ușii și pe întrerupătorul de la bec, ar fi recomandat să vă ștergeți din nou pe mîini cu un șervețel antibacterian.

Cînd trebuie să vă spălați pe mîini?

Sunt diverse momente într-o zi obișnuită cînd spălarea mîinilor este foarte importantă, cum ar fi:

• înainte de fiecare masă și înainte de a găti
• înainte de a lua medicamente
• înainte de a atinge fața, gura, ochii, nasul
• după ce ați fost afară (pentru plimbare, joacă, grădinărit, pentru plimbarea cîinelui etc.)
• după venirea de la serviciu sau de la școală, grădiniță
• după ce ați înotat în bazin sau într-o apă folosită de mai multe persoane
• după ce ați fost la baie (un singur gram de materii fecale umane poate conține 1 trilion de germeni)
• după ce ați pus mîna pe alimente crude, cum ar fi legumele și carnea
• după ce v-ați jucat sau mîngîiat animalele, inclusiv animalele pe care le creșteți în casă
• după ce ați aruncat gunoiul
• după ce faceți curat în casă
• după ce ați tușit, ați strănutat sau v-ai suflat nasul
• după ce ați schimbat scutecul
• după ce ați vizitat un prieten bolnav
• după ce ați stat alături de o persoană care a tușit, a strănutat sau și-a suflat nasul

Spălarea frecventa și corespunzătoare a mîinilor trebuie sa devină o constantă în orarul zilnic. Ea te protejează de îmbolnăvire și ajută la protejarea tuturor persoanelor cu care întri în contact. Pînă la urmă, lupta împotriva microbilor depinde de tine şi se află în mîinile tale.