Ce este SIDA?
SIDA este o boala infectioasa si transmisibila, provocata de un virus (HIV), care, patruns in organism, actioneaza asupra sistemului imunitar (de aparare al organismului), reducandu-i treptat capacitatea de actiune, pana la distrugere.
Denumirea de "SIDA" provine din initialele
S - sindrom (ansamblul simptomelor, semnelor care caracterizeaza o boala)
I - imuno- (ceea ce tine de imunitate, de apararea pe care organismul si-o poate asigura fata de agresori, fata de agentii care pot provoca o boala)
D - deficienta (slabirea capacitatii de aparare a sistemului imunitar)
A - acquise din limba franceza (dobandit, castigat in cursul vietii).
Deci, SIDA este Sindromul de Imuno-Deficienta Dobandita
Ce este HIV?
HIV (adica Virusul Imunodeficientei Umane) este numele virusului care ataca sistemul imunitar.
Virusul HIV ataca in special un anumit tip de celule din sistemul imunitar, numite CD4 sau T4. Aceste celule, odata infectate, permit inmultirea virusului, dupa care mor. Prin urmare, sistemul imunitar slabeste, iar organismul este mult mai expus infectiilor.
Cand virusul HIV patrunde in organism, se dezvolta anticorpii anti-HIV, iar persoana devine "seropozitiva". A FI SEROPOZITIV NU INSEAMNA A AVEA BOALA, CI DOAR A FI PURTATOR AL VIRUSULUI.
Cum patrunde virusul HIV in organism?
Transmiterea virusului HIV se face in principal prin urmatoarele modalitati:
   - prin sange si produse de sange contaminate;
   - prin raporturi sexuale neprotejate;
   - de la mama la copil (transmitere verticala).
Transmiterea de la mama la copil se poate face:
   - in timpul sarcinii;
   - in timpul nasterii;
   - in timpul alaptarii.
Cum ne putem proteja?
HIV este un virus care nu traieste decat foarte putin in afara organismului. Pentru a evita contactul cu acest virus, este obligatorie:
   - folosirea manusilor de unica folosinta ori de cate ori se intra in contact cu sange sau orice secretii ale organismului;
   - dezinfectarea ranilor cu produse antiseptice;
   - folosirea individuala a periutei de dinti, a aparatului de ras, a acelor, seringilor, forfecutelor de unghii, cerceilor;
   - folosirea de seringi si ace numai de unica folosinta, care nu se vor reutiliza;
   - evitarea contactelor sexuale cu parteneri multipli;
   - folosirea prezervativului in timpul relatiilor sexuale, mai ales in cazul partenerilor intamplatori;
   - evitarea manevrelor sangerande (piercing, tatuaje).
Atentie: pilula contraceptiva nu protejeaza impotriva bolilor cu transmitere sexuala, deci nici a infectiei cu HIV.
Cum nu se tramsmite boala?
Infectia HIV NU SE TRANSMITE prin:
   - folosirea in comun a bailor, toaletelor;
   - folosirea in comun a tacamurilor, veselei;
   - folosirea in comun a salilor de sport sau a piscinelor;
   - convietuirea in scoli;
   - intepaturi de insecte;
   - saliva, lacrimi, transpiratie;
   - dormitul in acelasi pat;
   - schimbarea scutecelor copilului;
   - schimburi afective precum mangaierea, imbratisarea sau sarutul social;
   - prin contact cu animale;
   - prin alimente;
   - donare de sange.
Atentie! Instrumentarul medical (chirurgical, stomatologic) nu prezinta risc de infectie daca este desinfectat, curatat si sterilizat in mod corect.

Dezvoltarea bacteriilor rezistente este un fenomen natural care este exacerbat si accelerat de utilizarea inadecvata a antibioticelor in domeniile sanatatii umane si animale.

Antibioticele actioneaza pentru a elimina cele mai sensibile bacterii. Cu toate acestea, unele bacterii sunt capabile sa supravietuiasca si sa se adapteze prin dobandirea „genelor de rezistenta”, fie prin mutatia genelor existente, fie prin dobandirea de gene noi.

Utilizarea inadecvata si nejustificata a antibioticelor a dus la aparitia tulpinilor bacteriene rezistente, facand antibioticele ineficiente. in toate infectiile virale (raceala, dureri in gat si alte infectii respiratorii etc.), utilizarea antibioticelor este inutila si chiar daunatoare, deoarece creste rezistenta bacteriana la antibiotice.

Astazi, tratamentul pentru un numar tot mai mare de infectii, cum ar fi pneumonia, tuberculoza, septicemia si gonoreea, a devenit dificil si uneori imposibil, deoarece antibioticele isi pierd eficacitatea. Vedem, de asemenea, reaparitia anumitor boli (tuberculoza, de exemplu) din cauza rezistentei la antibiotice.
Noi antibiotice sunt in curs de dezvoltare, dar niciunul dintre ele nu este considerat eficient impotriva celor mai rezistente bacterii. Va dura cinci pana la zece ani inainte ca acesti noi compusi sa devina disponibili.  

Pe parcursul secolului al XX-lea, imbunatatirile conditiilor de igiena, crearea de vaccinuri si programe de vaccinare pe scara larga si dezvoltarea antibioticelor au avut un impact urias asupra sperantei de viata si a calitatii vietii la nivel mondial. antibioticele sunt una dintre descoperirile majore ale medicinei moderne. Existenta antibioticelor a facut posibile multe dintre „miracolele noastre medicale” actuale: transplanturi de organe, tratamente pentru cancer, terapii care modifica in mod benefic sistemul imunitar (pentru boli precum artrita reumatoida, psoriazis sau boala Crohn, de exemplu) si proceduri chirurgicale complicate. Fara antibiotice, complicatiile acestor interventii medicale datorate infectiilor ar fi prea frecvente, daunatoare si, eventual, letale.

„O era post-antibiotica inseamna sfarsitul medicinei moderne asa cum o cunoastem noi. Lucruri la fel de obisnuite precum streptococul in gat sau genunchiul zgariat al unui copil ar putea ucide din nou.”
 

CONSECINTELE REZISTENTEI LA ANTIBIOTICE

• Esecul tratamentului care duce la probleme cronice
• Cresterea morbiditatii (dizabilitati, rezultate slabe) si a mortalitatii
• Efecte adverse ale tratamentelor alternative (potential mai putin eficiente, posibil mai toxice)
• Recidiva infectiei dupa tratament
• Raspandirea crescuta a bacteriilor rezistente la antibiotice si a infectiilor asociate acestora, dobandite in comunitate si unitati de asistenta medicala
• Utilizarea crescuta a antibioticelor
• Lipsa disponibilitatii antibioticelor eficiente din punct de vedere clinic
• internari mai lungi si mai complicate in spital
• Costuri excesive de asistenta medicala
• Scaderea productivitatii sociale

IMPACTUL ECONOMIC AL REZISTENTEI LA ANTIBIOTICE

Impactul rezistentei la antibiotice asupra vietilor, sistemelor de sanatate si economiilor este considerabil si va continua sa creasca. Au fost publicate unele estimari ale efectelor economice, iar constatarile sunt ingrijoratoare. De exemplu, costul anual pentru sistemul de sanatate din sUa a fost estimat la 21-34 miliarde de dolari, precum si mai mult de 8 milioane de zile suplimentare in spital.  spellberg et al. Combating antimicrobial Resistance:Policy Recommendations to save Lives. Clinical infectious Diseases 2011;52:397-428.
(http://cid.oxfordjournals.org/content/52/suppl_5/s397.full.pdf) in the EU, resistance to antibiotics costs an estimated €1.5 billion per year. )Burden of antibiotic Resistance. action on antibiotic Resistance (React), 2012.
(http://www.reactgroup.org/uploads/publications/react-publications/React-facts-burden-of-antibiotic-resistance-May-2012.pdf) Costurile medicale sunt doar o parte a ecuatiei economice: reducerea ocuparii fortei de munca si veniturilor si cresterea cheltuielilor nationale cu asistenta medicala trebuie, de asemenea, luate in considerare la evaluarea impactului financiar. UE estimeaza ca rezistenta la antibiotice cauzeaza 600 de milioane de zile de productivitate pierduta in fiecare an, in timp ce in Thailanda unii cercetatori estimeaza ca aceasta duce la pierderi de productivitate pe an de 2 miliarde UsD. Prakongsai et al. Prevention and Control of antimicrobial Resistance in Thailand. Prezentare la evenimentul paralel cu privire la rezistenta la antibiotice, a 65-a adunare Mondiala a sanatatii, 2012. Raportul O'Neill estimeaza ca pana in 2050, rezistenta la antibiotice poate duce la pierderea indusa a PIB mondial de 100 de miliarde de dolari americani.  tackling drug-resistant infections globally: final report and recommendations.the Review on antimicrobial Resistance chaired by Jim O’Neill. Mai 2016. - (https://amr-review.org/Publications.html)

Potrivit Bancii Mondiale, fara limitarea rezistentei la antibiotice, costurile anuale ar putea deveni la fel de masive ca si cele ale crizei financiare globale care a inceput in 2008. Mai mult, obiectivele de dezvoltare durabila pentru 2030 - cum ar fi incetarea saraciei, incetarea foametei, asigurarea unei vieti sanatoase, reducerea inegalitatilor si revitalizarea parteneriatelor globale - este probabil sa ramana nerealizate. Banca Mondiala. 2016. “Drug-Resistant infections: a threat to Our Economic Future (Discussion Draft).” Washington, DC.

În fiecare an, 25.000 de persoane mor în UE din cauza infecțiilor cauzate de bacterii foarte rezistente. Aflați cum intenționează deputații să combată rezistența în creștere la antibiotice.

Combaterea infecțiilor rezistente la antibiotice 

Aproximativ 700.000 de persoane mor în fiecare an din cauza rezistenței la antibiotice și se estimează că până în 2050 această rezistență ar putea provoca mai multe decese decât cancerul. Nu numai bacteriile pot fi rezistente la medicamentele utilizate pentru combaterea infecțiilor, ci și alți microbi, cum ar fi paraziții, virușii și ciupercile.

 Care este cauza rezistenței la antibiotice?

 Rezistența la antibiotice are loc în mod natural în timp, dar este accelerată de utilizarea incorectă și excesivă a antibioticelor în medicina umană și în tratamentul animalelor, transferul de bacterii rezistente de la animale la oameni prin contact direct sau prin intermediul lanțului alimentar, eliberarea de substanțe antimicrobiene în mediu, eliminarea necorespunzătoare a medicamentelor neutilizate în apele subterane și lipsa de dezvoltare a noilor antibiotice.

 Din 1999, UE a investit peste 1,3 miliarde de euro în cercetare în acest domeniu, dar, în condițiile în care rezistența la antibiotice continuă să crească, deputații europeni solicită intensificarea eforturilor.

Ce sunt substanțele antimicrobiene?

• substanțele antimicrobiene sunt substanțe active de natură sintetică sau naturală care ucid sau inhibă creșterea microorganismelor
• acestea includ antibioticele, antiviralele, substante antifungice și antiprotozoale.

Ce propun eurodeputații?

 Eurodeputata S&D din Austria Karin Kadenbach a scris un raport din proprie inițiativă privind noul Plan european de acțiune împotriva rezistenței antimicrobiene. Acesta a fost aprobat în plen pe 13 septembrie.

 Raportul subliniază faptul că mediul, sănătatea oamenilor și a animalelor sunt interconectate și că bolile pot fi transmise între diferite specii. De asemenea, subliniază importanța utilizării corecte și prudente a medicamentelor antimicrobiene, solicită abordarea vânzărilor ilegale, precum și restricțiile privind vânzarea de antibiotice de către profesioniștii din domeniul sănătății.

 Deoarece dezvoltarea antibioticelor a încetinit în ultimii 20 de ani, investițiile în substanțe noi ar trebui stimulate. Testele rapide care pot determina dacă o infecție este virală sau bacteriană ar trebui să fie mai ieftine. În plus, ar trebui promovată o bună igienă și ar trebui crescut gradul de conștientizare cu privire la riscul auto-medicației. Potrivit unui sondaj din 2016, 44% dintre europeni nu știu că antibioticele sunt ineficiente împotriva unei răceli sau gripe.

 Produse medicamentoase veterinary

Există, de asemenea, noi reguli ale UE de reducere a utilizării antibioticelor în agricultură.

 Conform noilor norme, utilizarea colectivă și preventivă a antibioticelor în creșterea animalelor va fi limitată, iar importul de produse alimentare va trebui să fie în conformitate cu standardele europene privind utilizarea antibioticelor.

Sloganul propus pentru acest an este „Renunță la fumat pentru o zi! În fiecare zi”.

Epidemia consumului de tutun

La nivel global consumul produselor din tutun este responsabil de peste 8 milioane de decese anual. Peste un milion de oameni mor din cauza expunerii la fumatul pasiv.

Aproximativ 80% din cei 1,1 miliarde de fumători din întreaga lume trăiesc în țările cu venituri mici și medii, unde sarcina bolii și a morții legate de tutun este cea mai mare.

Consumul oricărui produs ce conține tutun, fiind un factor de risc major.Fumatul, de asemenea afectează grav femeile însărcinate, provocând  naşteri premature şi greutate mică a copilului la naştere, iar la nou-născuţi creşte riscul apariţiei sindromului morţii subite a sugarului.

Fumatul este unul dintre cele mai acceptate obiceiuri în rândul adolescenților. Mai mult de un sfert dintre adolescenți sunt expuși la fumul de tutun la domiciliu.

Consumul de tutun și COVID – 19

Actualmente eforturile întregii lumi sunt îndreptate spre combaterea pandemiei de COVID-19, boală care afectează în special plămânii.Cauza este, că există o predispoziţie a fumătorilor de a face astfel de infecţii mai repede din cauza deficitului de apărare.

Este important de reținut, că:

• orice afecțiune ce sporește necesitatea de oxigen sau reduce capacitatea organismului de a-l utiliza în mod adecvat va expune pacienții unui risc mai înalt al consecințelor pneumoniei;
•  crește probabilitatea îmbolnăvirii fumătorilor cu COVID-19, deoarece fumatul înseamnă că degetele (și posibil și țigările contaminate) vin în contact cu buzele, ceea ce sporește posibilitatea de transmitere a virusului de pe mâini la gură;
•  Fumătorii pot deja avea boli pulmonare sau capacitate pulmonară redusă, ceea ce îi face mai vulnerabili de a dezvolta complicații grave sau de deces.
• Produsele de fumat, cum este narghilea, deseori implică utilizarea aceluiași muștiuc pentru mai multe persoane, ceea ce poate facilita răspândire infecției COVID-19;

Renunță la fumat pentru o zi! În fiecare zi

3 sfaturi pentru renunțarea la fumat:

Sfatul 1: Alcătuiți un plan de acţiune

 Sfatul 2: Consultarea unui specialist

 Sfatul 3: Renunţați dintr-o dată

Beneficiile renunțării la fumat:

Există beneficii imediate și pe termen lung pentru sănătate de renunțare la toți fumătorii:

• 20 de minute - ritmul cardiac și tensiunea arterială scad;
• 12 ore - nivelul de monoxid de carbon din sânge scade către normal;
• 2- 12 săptămâni - circulația și funcția pulmonară se îmbunătățesc;
• 1-9 luni - tusea și scurtarea respirației scad.

 Beneficiile pe termen lung apar după:

• 1 an - riscul de boală coronariană se reduce la jumătate față de cel al fumătorului;
• 5 ani - riscul de accident vascular cerebral se reduce către cel al nefumătorului;
• 10 ani - riscul de cancer pulmonar scade la jumătate față de cel al fumătorului, iar riscurile de cancer al gurii, al gâtului, al esofagului, al vezicii, al colului uterin sau al pancreasului descresc;
• 15 ani - riscul de boală coronariană devine egal cu cel al nefumătorului.

Ziua Națională de renunțare la fumat – este o oportunitate pentru fumători să renunțe la acest viciu dăunător pentru sănătatea proprie și a celor din jur

• Ziua Mondială a Bolii Pulmonare Obstructive Cronice (BPOC) este marcată în acest an pe 20 noiembrie. Organizațiile internaționale au creat această Zi pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la BPOC, în vederea promovării tratamentului și prevenirii acestei boli pentru pacienții din întreaga lume. În acest an, genericul: ”Toți împreună pentru a stopa boala pulmonară obstructivă cronică!” («All Together to End COPD!»), a fost ales pentru a atrage din nou atenția tuturor asupra acestei boli insidioase, din cauza căreia își pierd viața milioane de oameni.

Boala pulmonară obstructivă cronică este un nume comun pentru o serie de boli în care se observă o perturbare constantă a mișcării fluxului de aer din plămâni. Această boală este dificil de diagnosticat, pune în pericol viața multor persoane și, din păcate, este imposibil de vindecat complet, deși tratamentul adecvat poate încetini dezvoltarea sa.

Cele mai frecvente simptome ale BPOC sunt: sufocarea (sau o senzație de lipsă a aerului), sputa anormală (un amestec de saliva și mucus în căile respiratorii), tuse cronică. Pe măsură ce boala progresează, se adaugă simptome noi: respirație șuierătoare, presiune în piept, pierdere în greutate, anorexie, oboseală, leșin, activitatea fizică zilnică devine dificilă (chiar devine dificil să urcați câteva trepte sau să mutați o valiză).

Principalele cauze ale dezvoltării bolii sunt, în primul rând, fumul de tutun, inclusiv fumatul pasiv, poluarea aerului, substanțe chimice volatile și praful la locul de muncă, infecții frecvente ale tractului respirator inferior etc.

În prezent, această maladie este a patra cauză principală de deces în lume și se estimează a fi a 3-a cauză principală de deces până în 2021.

Statisticile arată că numai în 2012 au murit mai mult de 3 milioane de persoane de BPOC, constituind 6% din totalul deceselor la nivel global. Se estimează că, în deceniile următoare, din cauza expunerii continue la factorii de risc și îmbătrânirea populației, mortalitatea cauzată de BPOC ar putea crește până la o prevalență globală de 11,7%. Se estimează că în următorii 30 de ani, numai din cauza creșterii prevalenței fumatului în țările în curs de dezvoltare și îmbătrânirea populațiilor din țările cu venituri ridicate, prevalența BPOC va crește cauzând anual, până în 2030, câte cca 4,5 milioane de decese.

Printre măsurile de prevenire se numără renunțarea la fumat, consilierea și vaccinarea. Dacă resursele și timpul efectiv sunt dedicate renunțării la fumat, pot fi obținute rate de succes pe termen lung de până la 25%. Vaccinul antigripal, administrat în perioadă pre-sezon poate reduce bolile grave, cum ar fi infecțiile căilor respiratorii inferioare, care necesită spitalizare și cazurile de deces la pacienții cu boli cronice, inclusiv cu BPOC.

Vaccinul pneumococic este recomandat pacienților cu vârsta ≥ 65 de ani și persoanelor mai tinere cu BPOC, la care persistă alte maladii cronice ale inimii sau plămânilor.