Apa este elementul constitutiv al vieții. La 22 martie, în fiecare an, este Ziua Mondială a Apei, o zi dedicată concentrării atenției asupra problemelor legate de apă pe care anumite locuri de pe glob le întâmpină. Instaurată de Organizația Națiunilor Unite (ONU), scopul Zilei Mondiale a Apei este de a se atrage atenția asupra crizei globale a apei. La 22 martie în fiecare an, oamenii și organizațiile marchează Ziua Mondială a Apei, luând măsuri pentru a aborda criza apei.

Ziua Mondială a Apei 2022 se va concentra pe tema Valorizarea apei. Această temă se va extinde dincolo de problemele de stabilire a prețurilor pentru a include valoarea de mediu, socială și culturală pe care oamenii o acordă apei.

Cronologie:

• 1992- Ziua Mondială a Apei a fost propusă. Conceptul de Ziua Mondială a Apei este propus Organizației Națiunilor Unite;

• 1993- Prima Zi Mondială a Apei a avut loc. Ziua Mondială a Apei este organizată pentru prima dată;

• 2005- Decada Apa pentru Viață. A fost lansată - Decada Apa pentru Viață, aceasta avea ca scop punerea unui accent pe gradul ridicat al participării femeilor și a programului ONU privind apa;

• 2020- Apa și Schimbările Climatice. Tema Zilei Mondiale a Apei a fost Apa și Schimbările Climatice și modul în care cele două sunt în strânsă legătură.

Afectează milioane de oameni: Se estimează că 780 de milioane de oameni trăiesc fără apă potabilă accesibilă și curată. Consumul de apă contaminată poate duce la o serie de boli care pun viața în pericol.

Poluarea apei afectează viața sălbatică: Nu numai oamenii necesită acces la apă curată. În fiecare an, nenumărate animale mor ca urmare a poluării apei. Poluarea poate apărea în mai multe moduri, de la gunoi fizic la scurgeri de substanțe chimice, ceea ce face ca apa să devină toxică pentru animalele care depind de ea fie pentru băut, fie ca habitat.

Apa se referă la multe alte probleme de mediu: Ziua Mondială a Apei are o temă anuală, cum ar fi Natura pentru Apă, care a fost dedicată găsirii soluțiilor naturale la crizele noastre actuale de apă. Multe dintre problemele de mediu cu care ne confruntăm sunt conectate între ele, de exemplu schimbările climatice și degradarea ecosistemului sunt în strânsă legătură sau uneori cauze directe, ale poluării apei, inundațiilor și secetelor.

Cum să sărbătorim Ziua Mondială a Apei?

1. Curățați sursa locală de apă: Împreună cu familia și prietenii, formează propriul echipaj de curățare a apei din localitate sau cartier. Acest lucru poate părea un pas mic și nesemnificativ, dar gunoiul și mizeria sunt foarte periculoase pentru viața sălbatică. De asemenea, râurile și pârâiele mici din apropiere probabil sunt conectate la alte surse de apă.

2. Încercați să reduceți consumul de apă: S-ar putea să nu pară că folosești multă apă în viața ta de zi cu zi, dar ai fi surprins de câtă apă este nevoie pentru a îndeplini sarcinile casnice. Dușul mediu folosește aproximativ 64 de litri de apă.

3. Organizați un eveniment pentru a crește gradul de conștientizare: Pentru a avea un impact imens și imediat, puteți organiza un eveniment caritabil. Peste tot în lume, comunitățile organizează astfel de evenimente pentru Ziua Mondială a Apei. O simplă oră de prezentări și activități cu elevii în sala de clasă, de Ziua Mondială a Apei, poate aduce numeroase beneficii pe termen lung!

În fiecare an, la data de 4 februarie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) sprijină, Uniunea Internaţională de Luptă Împotriva Cancerului în eforturile sale de a uşura povara globală a bolilor canceroase.

Ce este cancerul? Denumirea generica de cancer acoperă o multitudine de afecţiuni caracterizate prin creşterea şi diferenţierea necontrolata a celulelor. În întreaga lume, cancerul rămâne a fi una din principalele cauze de deces a omului. Se estimează că anual pe glob sunt diagnosticaţi cu cancer mai mult de 12 milioane de oameni, iar aproximativ 7,6 milioane din ei decedează de această maladie.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a elaborat o serie de şase module care oferă sfaturi practice pentru managerii de programe şi factorii de decizie cu privire la planificarea şi implementarea unor măsuri eficiente de control al cancerului, în special în ţările cu venituri mici şi mijlocii. Ghidul OMS este un răspuns la rezoluţia Adunării Generale privind prevenirea şi combaterea cancerului (WHA58.22), adoptată în mai 2005. Acest document invită statele membre să-şi intensifice lupta împotriva cancerului prin dezvoltarea şi consolidarea programelor de control al cancerului. Bolile canceroase sunt o importantă cauză de deces în întreaga lume. OMS estimează că în lipsa unei intervenţii hotărâte, 84 milioane de oameni vor muri de cancer între 2005 şi 2015 (OMS 03.02.2010).

Acest eveniment militează pentru conştientizarea cancerului în rândul populaţiei şi pentru accesul egal al tuturor pacienţilor la cele mai noi terapii împotriva cancerului. Marcarea Zilei Mondiale de Prevenire a Cancerului urmăreşte sa atragă atenţia populaţiei asupra acestei grave probleme de sănătate. În toată lumea, în această zi sunt desfăşurate acţiuni de informare a populaţiei despre maladiile canceroase, metodele de profilaxie şi combatere.

Ziua mondială de combatere a cancerului este susţinută de Uniunea Internaţională de Combatere a Cancerului (UICC) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în colaborare cu alte agenţii ONU şi parteneri internaţionali vor colabora în prevenirea şi controlul cancerului având drept obiective consolidarea angajamentului politic pentru prevenirea şi combaterea cancerului; colectarea şi diseminarea de noi cunoştinţe în domeniu; elaborarea standardelor şi instrumentelor de gestionare, planificare şi desfăşurare a activităţilor în prevenirea, depistarea precoce, tratament şi îngrijire a cancerului; promovarea şi dezvoltarea reţelelor extinse de parteneri în lupta împotriva cancerului la nivel mondial, regional şi naţional; consolidarea sistemelor de sănătate la nivel naţional şi local; acordarea sprijinului tehnic pentru transferul rapid şi eficient în tarile în curs de dezvoltare a activităţilor, în concordanţă cu cele mai bune practici.

În lume, cele mai frecvente tipuri de cancer sunt: cancerul de plămâni, de stomac, ficat, colon, de esofag şi prostată (la bărbaţi) şi cancerul de sân, plămâni, stomac, colon şi de col uterin (la femei). În Republica Moldova datele statistice privind mortalitatea şi morbiditatea prin cancer sunt în permanentă creştere. În structura morbidităţii prin tumori maligne, după localizări, în anul 2008 pe primul loc se află cancerul colo-rectal cu 947 cazuri (ce constituie 12,2%, comparativ cu 12.0% in anul 2007), pe locul doi — cancerul glandei mamare cu 818 cazuri (10,9%, faţă de 11,8% în anul 2007), pe locul trei — cancerul pulmonar cu 808 cazuri (10,8%, comparativ cu 11,4% în anul 2007). Pe locurile IV şi V se află cancerul de piele şi hemoblastozele, cu 781 şi, respectiv, 486 cazuri. Numai în anul 2009 în ţară au fost luaţi la evidenţă 8043 bolnavi primari de cancer. Este în creştere şi indicele prevalenţei morbidităţii prin cancer, ce a constituit 1202,9 la 100 mii populaţie (42946 persoane). Indicele mortalităţii prin maladii oncologice a constituit 158,7 la 100 mii populaţie (5658 decese).

Indicele morbidităţii prin tumori maligne în anul 2008 a constituit 212,8 la 100 mii locuitori (anul 2007 – 209,7).

Deşi se descoperă mereu noi tratamente ce au la baza mecanisme de acţiune inovatoare, necesităţile medicale în acest domeniu rămân în continuare imense. Tendinţele noi în tratamentul cancerului urmează modelul medicamentelor antivirale şi antibiotice, în care terapia combinată, împotriva unor ţinte foarte precise, poate îmbunătăţi rezultatul terapeutic.

Prevenirea îmbolnăvirilor prin tumorile maligne constituie una din sarcinile principale în domeniul sănătăţii publice. Datele cercetărilor ştiinţifice arată că majoritatea afecţiunilor prin cancer pot fi prevenite, prin evitarea principalilor factori de risc:

• consumul tutunului — anual duce la decesul a 1,8 mln de oameni;

• supraponderabilitatea, obezitatea sau inactivitatea fizică — duc la decesul a 270.000 de persoane anual;

• consumul excesiv de alcool — provoacă 351.000 decese de cancer pe an;

• infecţiile cu transmitere sexuală cauzate de papiloma virusul uman (HPV) — se fac responsabile pentru 235.000 de decese de cancer pe an;

• expunerea la substanţe cancerigene la locul de muncă — conduc la moartea a cel puţin 152.000 de persoane pe an.

Tema din acest an — «Şi cancerul poate fi prevenit» — se concentrează pe măsuri simple de prevenire a cancerului, cum ar fi: renunţarea la fumat, adoptarea unui regim alimentar sănătos, un regim de activitate fizică regulată, limitarea consumului de alcool, protecţia împotriva infecţiilor cauzatoare de cancer.

Screening-ul de col uterin este un proces care constă din mai multe etape:

• prelevarea PAP-testului;

• consiliere;

• colposcopie;

• tratament (în caz de necesitate).

Screening-ul de col uterin urmărește să determine prezența sau absența celulelor anormale aflate în stadii inițiale, înainte de a se transforma în celule canceroase (maligne). În acest caz, țesutul afectat poate fi îndepărtat ușor. A fost demonstrat că identificarea unei stări precanceroase sau descoperirea precoce a bolii permite aplicarea unui tratament efectiv. Odată ce s-a produs malignizarea, tratamentul este mai dificil și cu o rată de succes mai scăzută.

În Republica Moldova, screening-ul de col uterin este recomandat tuturor femeilor cu vârsta cuprinsă între 25 și 61 de ani. Mai mult decât atât, PAP-testul este gratuit chiar și pentru femeile fără asigurare medicală. Toate femeile de această vârstă trebuie să urmeze procedura de screening cervical (PAP-test) o dată la 3 ani (screeningul de rutină). 

Dacă prima examinare a fost făcută la 25 ani, iar rezultatul testului a fost negativ atunci, pe tot parcursul vieții veți repeta încă de 12 ori testul, până la 61 ani, la 25, 28, 31, 34, 37, 40, 43, 46, 49, 52, 55, 58, 61 ani. Click aici pentru a calcula când are loc următorul tău test PAP. (link activ la calculator). 

Dacă prima examinare a fost făcută la altă vârstă sau PAP-testul a ieșit pozitiv – ceea ce înseamnă că în urma testării au fost depistate unele schimbări și/sau mai există alte condiții de sănătate, medicul dumneavoastră de familie va calcula când trebuie să faceți următoarea examinare. 

Screening-ul de col uterin reprezintă cea mai bună metodă de prevenție doar dacă este urmat cu regularitate.

Ca să efectuați screening-ul, trebuie să vă programați la medicul de familie pentru prelevarea testului Papanicolau (PAP-test). Programarea nu trebuie să se suprapună cu perioada de menstruație sau cu vizite la medic din motive de boală. Pentru mai multe detalii, vezi cum te pregătești pentru prelevarea testului PAP. (link activ la subtab Cum mă pregătesc pentru prelevare...)

Testul screening/PAP-testul reprezintă o examinare scurtă și nedureroasă: medicul va preleva celule de la nivelul colului uterin cu ajutorul unei periuțe speciale. Aceste celule vor fi trimise la laborator, unde vor fi examinate la microscop.

Majoritatea femeilor vor avea un rezultat normal. În acest caz, riscul de apariție al cancerului de col uterin este foarte scăzut. Cu toate acestea, este obligatorie efectuarea testului o dată la 3 ani.

Doar la 1 din 10 femei testul va arăta unele anormalități în celulele de pe col uterin. Acestea vor repeta PAP-testul mai frecvent decât o dată la 3 ani sau vor efectua investigații suplimentare de colposcopie. (link activ la ce este colposcopia) În unele cazuri, la indicațiile medicului, va fi prelevată biopsia și se va îndepărta țesutul modificat.

Colposcopia sau tratamentele nu afectează, de obicei, viața sexuală sau abilitatea de a avea copii.

Totodată, nu există un test de screening perfect, ceea ce înseamnă că PAP-testul poate să nu depisteze unele cazuri de boală. De aceea, este necesară efectuarea cu regularitate a regulat testului pentru ca orice aspect anormal neînregistrat inițial să fie depistat la următorul test și ulterior tratat. Programele de screening de calitate și bine organizate sunt foarte eficiente în depistarea precoce a cancerului de col uterin.

Cancerul de col uterin (link activ la subtab – Ce este cancerul de col uterin) poate fi prevenit. PAP-testul efectuat regulat în cadrul Screening-ului de col uterin este o metodă sigură și eficientă de prevenire a cancerului de col uterin. Contactați medicul de familie pentru a afla mai multe detalii despre programul de screening de col uterin sau pentru o programare la PAP-test.

HPV  reprezintă prescurtarea din engleză a Human Papilloma Virus ( în l. română este cunoscut sub denumirea de Papilomavirusul uman -PVU) .

Se numește papiloma virus, deoarece unele tipuri de HPV determină apariția verucilor (negilor) sau a papiloamelor, care sunt tumori benigne (nu sunt cancer). Totuși, anumite tipuri de HPV pot determina cancer. 

99% dintre cancerele de col uterin sunt cauzate de infecția persistentă cu HPV. De asemenea, virusul este răspunzător de unele tipuri de cancer la nivelul vaginului, vulvei, anusului, penisului, scrotului si orofaringelui (la nivelul gatului si gurii).

Există peste 150 de tipuri de Human Papilloma Virus (HPV). Infecția cu HPV afectează atât femeile, cât și bărbații. Virusul se transmite prin contact sexual sau orice alt tip de contact direct pe piele. Infecția cu HPV este cea mai frecventă și mai răspandită infecție virală a tractului genital. Se consideră că aproape fiecare persoană activă sexual este infectată cel puțin o dată pe parcursul vieții. Anumite tipuri de HPV determină la nivelul pielii apariția verucilor sau negilor, iar altele au risc crescut cancerigen.

Infecția cu HPV a fost identificată în 99% din cazurile de cancer cervical diagnosticate.

O modalitate eficientă și recomandată de a preveni infecția cu HPV este vaccinarea, recomandat să se înceapă la vârsta de pre-adolescență. Vaccinarea împotriva HPV îi oferă copilului protecție sigură și de lungă durată.

Poate fi prevenită infecția cu HPV dacă mă vaccinez? 

DA. Vaccinurile disponibile previn infecția cu anumite tipuri de HPV și ajută la prevenția anumitor cancere cauzate de aceste virusuri. 

Cum funcționează vaccinul HPV?

Vaccinurile HPV stimulează sistemul imunitar să produca anticorpi, astfel încat atunci cînd organismul va veni în contact cu virusul HPV anticorpii se vor lega de acesta și vor preveni ca virusul să intre în celule și să le infecteze. 

Vaccinurile care se folosesc în prezent sunt vaccinuri de tipul celor care conțin particule asemănătoare virusului, formate din anumite componente din structura virusului HPV. Deoarece nu conțin genomul viral, nu produc infecția și sunt vaccinuri sigure. Aceste tipuri de vaccinuri care conțin particule asemănătoare virusului sunt puternic imunogene, ceea ce înseamnă că produc un nivel ridicat de anticorpi în organism, având astfel o eficacitate foarte bună. 

Câte tipuri de vaccin HPV există?

În prezent, există 3 tipuri de vaccinuri HPV: Gardasil, Gardasil 9 si Cervarix.

#Notă: În incinta IMSP„CMF mun. Bălți” se desfășoară campania de vaccinare împotriva infecției cu Papilomavirusul uman (PVU) cu vaccinul Gardasil.

Cine trebuie să se vaccineze?

Vaccinul HPV produce cel mai puternic răspuns imun atunci când este administrat la pre-adolescenți, înainte ca aceștia să fie expuși la virus. Pentru a produce cel mai bun efect, vaccinurile HPV trebuie administrate între 11 si 12 ani, vaccinarea putând să înceapă și de la vârsta de 9 ani. Vaccinurile sunt recomandate pentru băieți și fete. Studiile au arătat că vaccinarea la o vârstă mică nu este legată cu începerea mai devreme a vieții sexuale. 

De ce vaccinarea trebuie să înceapă înainte de perioada adolescenței?

Există câteva motive importante:

• Vaccinul funcționează cel mai bine la aceasta vârstă. Studiile au arătat că persoanele mai tinere au un răspuns imun mai bun la vaccin comparativ cu cele care se află la sfârșitul perioadei de adolescență sau în prima parte a celei de-a treia decadă de viață. 
• Vaccinul poate preveni infecția cu tulpinile HVP acoperite numai dacă este administrat înainte de expunerea la virus. De aceea este recomandat mai devreme, decât mai târziu în viață. 
• HPV se poate transmite prin orice contact cu pielea și frecvent se găsește la nivelul degetelor, mâinilor, gurii si organelor genitale. Asta înseamnă că poate fi transmis prin orice formă de activitate sexuală, inclusiv atingerea.

Se pot vaccina și persoanele peste 26 de ani?

Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) din Statele Unite recomandă vaccinarea împotriva HPV la urmatoarele categorii de vârstă:

• Copiii și adulții cu vârstă cuprinsă între 9 și 26 de ani. Vaccinarea împotriva HPV este recomandată de rutină la 11 sau 12 ani; vaccinarea poate fi începută încă de la vârsta de 9 ani. În plus, vaccinarea împotriva HPV este recomandată tuturor persoanelor cu vârsta de până la 26 de ani care nu au fost vaccinate anterior. Efectul vaccinului este cel mai mare în perioada de pre-adolescență și scade începând cu vârsta de 18 ani.

Câte doze sunt necesare?

Vaccinul se administrează în mai multe doze. Numărul dozelor depinde de vârstă:

• < 15 ani: 2 doze - doza 1 la 11-12 ani (poate începe și la 9 ani). Doza 2 trebuie sa fie la minim 6 luni de la prima doză, frecvent la 6-12 luni de la prima doză. 
• > 15 ani: 3 doze (inclusiv la persoanele cu sistem imunitar slăbit). Doza 2 trebuie administrată la cel puțin 1 lună de la prima doză, iar doza 3 la cel puțin 3 luni după doza 2. Este important să fie adminstrate toate cele 3 doze pentru a fi protejat. 

Vaccinurile HPV sunt sigure?

Înainte de a fi aprobate, toate cele trei tipuri de vaccinuri HPV au fost testate pentru siguranță în trialuri clinice la care au participat mii de oameni din întreaga lume:

• Gardasil 9 a fost studiat în trialuri clinice care au cuprins 15.000 de fete și băieți,
• Gardasil a fost studiat în trialuri clinice care au cuprins 29.000 de fete și băieți,
• Cervarix a fost studiat în trialuri clinice care au cuprins 30.000 de fete.

De asemenea, monitorizarea și cercetarea din ultimii 12 ani de când se folosesc aceste vaccinuri, au arătat că aceste vaccinuri sunt sigure. Au fost efectuate peste 120 de milioane de doze de vaccin HPV și datele arată că aceste vaccinuri sunt sigure și efective. Vaccinurile HPV vor continua să fie monitorizate în permanență pentru siguranță. Pînă în prezent, toate studiile au arătat că nu au existat decese cauzate de niciunul dintre vaccinurile HPV. 

La fel ca oricare alt vaccin, și vaccinurile HPV pot avea efecte adverse. Pot să apară urmatoarele reacții frecvente și usoare: cefalee, febră, greață și amețeli. Uneori, la locul administrării pot să apară durere și roșeață.

Cît de eficiente sunt vaccinurile HPV?

HPV poate cauza 6 tipuri de cancer: cancer de col uterin, vaginal, vulvar, penian, anal și orofaringian. Doar cancerul cervical poate fi diagnosticat în stadii precoce, prin efectuarea testului de screening Papanicolau. Celelalte tipuri de cancer nu pot fi diagnosticate decât în faza în care deja au produs semne și simptome. Astfel, vaccinarea împotriva HPV ajută la prevenirea apariției acestor cancere, și în special a cancerului de col uterin.

Cât timp mă va proteja vaccinul HPV?

Atunci când un vaccin este recent introdus, este nevoie de timp pentru a se ști cu exactitate cât timp va oferi protecție. Gardasil a fost aprobat pentru utilizare in Statele Unite in anul 2006, iar Gardasil 9 in 2014. Studiile au arătat că vaccinurile sunt eficiente și nu există date că protecția ar scădea în timp, aceasta rămânând ridicată și la 10 ani de la vaccinare. În prezent, se consideră că protecția durează 10 ani în cazul Gardasil, 9 ani în cazul Cervarix și cel puțin 6 ani pentru Gardasil 9. Studiile vor continua să analizeze durata protecției împotriva infecției HPV și dacă vor fi necesare alte doze de rapel.

După ce m-am vaccinat, mai trebuie să fac testul Papanicolau pentru screening-ul cancerului de col uterin?

DA. Vaccinarea împotriva HPV nu înlocuiește efectuarea screeningului de cancer de col uterin. Deoarece vaccinurile HPV nu protejează împotriva tuturor tipurilor de HPV care pot cauza cancer, se recomandă ca femeile vaccinate să urmeze aceleași recomandări de screening pentru cancerul de col uterin ca în cazul femeilor nevaccinate.

În perioada 17 – 23 ianuarie 2022, în Republica Moldova se derulează Săptămâna europeană de prevenire a cancerului de col uterin, eveniment organizat în scopul consolidării eforturilor în vederea reducerii poverii cancerului de col uterin.

Cancerul de col uterin  este unul din cele mai frecvente diagnosticate la femei și reprezintă al 2-lea cel mai frecvent tip de cancer la femei în lume și al 2-lea motiv de deces la femei printre afecțiunile oncologice, în Europa.

Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), annual , aproximativ 600 000 de femei sunt diagnosticate cu cancer de col uterin la nivel mondial și aproximativ 300 000 de femei au murit din cauza bolii, ceea ce reprezintă 7,5% din toate decesele cauzate de cancer (www.who.int ).

În Republica Moldova, potrivit IMSP Institutul Oncologic , anual, sunt înregistrate în jur de 300 de cazuri noi, respectiv 17,1 la 100 mii populație feminină. 47 la sută sunt cazuri depistate în stadiul precoce (stadiul I și II), stadiile inițiale ale bolii sunt ușor de tratat, pacientele urmând tratament specific. Trist e faptul că  în jur de 160 femei decedează anual, maladia fiind depistată în stadiu avansat (www.onco.md ).

Vârsta cea mai afectată a femeilor, la care cancerul de col uterin este depistat cel mai des este de la 40-45 de ani și de la 50-60 de ani.

OMS recomandă o abordare integrată pentru prevenirea și controlul cancerului de col uterin pe tot parcursul vieții: educația comunitară, mobilizarea socială, vaccinarea, screening-ul, tratamentul și îngrijirea paliativă.

Factorii de risc pentru cancerul de col uterin includ:

• Număr mare de nașteri și infecție cu HPV
• Fumatul
• Utilizarea pe termen lung a contraceptivelor orale
• Imunosupresie
• Vârstă fragedă în momentul primului act sexual
• Număr mare de parteneri sexuali, etc.

Semnele clinice:

Cancerul de col uterin în stadiu incipient nu poate provoca semne sau simptome vizibile. În stadiile mai tardive, semnele posibile ale cancerului de col uterin includ următoarele:

• Sângerări vaginale
• Secreție vaginală neobișnuită
• Durere în regiunea bazinului
• Dureri violente în timpul contactului sexual.

Prevenția primară începe cu vaccinarea împotriva HPV  înainte debutului sexual. Studiile clinice și supravegherea după punerea pe piață au arătat că vaccinurile contra HPV sunt foarte sigure și  eficiente în prevenirea infecțiilor cauzate de infecțiile cu HPV. OMS recomandă vaccinarea fetelor cu vârsta între 9 și 14 ani, când majoritatea nu au început încă activitatea sexuală. Unele țări au început să vaccineze și băieții, deoarece vaccinarea previne cancerul genital atât la bărbați, cât și la femei. În Republica Moldova, vaccinarea se efectuează la fete de la 9 -10 ani.

Dintre toate tumorile maligne, cancerul de col uterin poate fi cel mai eficient prevenit prin screening. Un program de screening bine organizat, cu un interval de rechemare de 3 ani, cu un control de calitate și mecanisme adecvate de supraveghere și tratament al tuturor femeilor depistate pozitiv la screening, poate reduce atât incidența, cât și mortalitatea și poate preveni până la 80% din cazurile de cancer de col uterin.

Pentru a elimina cancerul de col uterin ca problemă de sănătate publică, toate țările trebuie să atingă și să mențină o rată de incidență de mai puțin de 4 cazuri noi de cancer de col uterin la 100 000 de femei pe an. Atingerea acestui obiectiv se bazează pe trei piloni cheie și pe țintele corespunzătoare:

• Vaccinare: 90% dintre fete complet vaccinate cu vaccinul HPV până la vârsta de 15 ani;
• Screening: 70% dintre femei depistate folosind un test de înaltă performanță până la vârsta de 35 de ani și repetat până la vârsta de 45 de ani;
• Tratament: 90% dintre femei cu pre-cancer tratate și 90% dintre femei cu cancer invaziv controlat.